Este realizată din lut; coloranți; smalț; frământat prin călcare; modelare la roată; modelat manual; smălțuire; ardere oxidantă. Are dimensiunile de Î: 30 cm. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține români. Piesa a fost descoperită la jud. Argeș, com. MUȘĂTEȘTI, STROEȘTI.
* Capac de alambic, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2009, la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Capac
(Etnografie - Tipuri)
=
Acoperitoare care se așează deasupra deschizăturii unui vas, confecționat din același material ca și vasul (ceramică, metal, sticlă, material plastic etc.).
Alambic
(Etnografie - Tipuri)
=
Instalație pentru distilat lichidele (țuică, rachiu etc.), compusă dintr-un cazan de aramă în care sunt fierte prunele (în cazul țuicii) după ce au fost ținute la dospit într-o „tocitoare” (vas de lemn de cca.2,50 m înălțime, confecționat din doage prinse în cercuri din lemn sau din metal) și o serpentină, tot din aramă, trecută printr-un alt vas de mici dimensiuni în care se află apă rece; aceasta din urmă facilitează condensarea aburului din serpentină, iar lichidul obținut (țuică, rachiu, tes…
Instalație pentru distilat lichidele (țuică, rachiu etc.), compusă dintr-un cazan de aramă în care sunt fierte prunele (în cazul țuicii) după ce au fost ținute la dospit într-o „tocitoare” (vas de lemn de cca.2,50 m înălțime, confecționat din doage prinse în cercuri din lemn sau din metal) și o serpentină, tot din aramă, trecută printr-un alt vas de mici dimensiuni în care se află apă rece; aceasta din urmă facilitează condensarea aburului din serpentină, iar lichidul obținut (țuică, rachiu, tescovină etc.) se scurge într-un alt vas curat și acoperit, ca să nu se diminueze alcoolul și, în consecință, tăria băuturii; în zonele din sudul și estul țării (Muntenia și Moldova), țuica se obține printr-o singură fierbere și are o tărie de cca. 27 grade; în Transilvania, Banat, Crișana, Oaș, Chioar și Maramureș, lichidul obținut se mai distilează încă o dată, rezultând palinca (turțul), aceasta atingând și peste 60 de grade tărie alcoolică, dar cantitatea obținută în final este mult mai mică; în Banat, primele cantități obținute în procesul de distilare, până la 1 litru (deoarece aceasta are tăria alcoolică mai mare), se numesc „fruncea” și se păstrează în gospodărie, fiind folosită la frecționarea celor bolnavi și la, atunci când este cazul, la umectarea periodică a unei pânze care se așează pe fața mortului, atât timp cât el se află în casă, întârziindu-i astfel intrarea în descompunere și schimbarea culorii tenului.
vezi mai mult
