Este realizată din aramă, turnare, cositorire, batere, nituire. Are dimensiunile de L cozii = 36 cm; Î peretelui = 6 cm. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține turci. Piesa a fost descoperită la jud. Mehedinți, com. Ada Kaleh, Ada Kaleh.
* Tavă cu coadă, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2013, la Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Tavă
(Etnografie - Tipuri)
=
Vas din lut, tablă sau din alt metal, smălţuit sau nu, cu marginile ridicate, în care se coc la cuptor anumite mâncăruri şi prăjituri; recipient cu fundul plat şi cu marginile uşor ridicate, pe care se aduc mâncarea şi tacâmurile la masă.
Coadă de păun
(Etnografie - Decor)
=
Motiv decorativ care preia forma (și cromatica) de la coada păunului; se crede că necuratul ia adesea chipul păunului, din care cauză păuniţa îşi ascunde ouăle, fiindu-i teamă ca el să nu le vadă şi „să le spurce“; din pricina penajului său, păunul simbolizează măreţia şi frumuseţea, în colinde fiind chiar simbolul bărbatului frumos; în descântecele populare, penele păunului pot alunga răul şi readuce lumina soarelui; în vrăjile „de frumuseţe“, fata îşi pune în păr o pană de păun, în credinţa că…
Motiv decorativ care preia forma (și cromatica) de la coada păunului; se crede că necuratul ia adesea chipul păunului, din care cauză păuniţa îşi ascunde ouăle, fiindu-i teamă ca el să nu le vadă şi „să le spurce“; din pricina penajului său, păunul simbolizează măreţia şi frumuseţea, în colinde fiind chiar simbolul bărbatului frumos; în descântecele populare, penele păunului pot alunga răul şi readuce lumina soarelui; în vrăjile „de frumuseţe“, fata îşi pune în păr o pană de păun, în credinţa că aceasta îi va aduce o înfăţişare plăcută şi atrăgătoare; pana sau penele păunului, prinse la pălăria flăcăilor, au nu doar funcţie decorativă, ci şi rosturi magice, în sensul că pana „cu o mie de ochi“ reprezintă un fel de talisman, destinat să ferească făptura posesorului de „ochiul rău“ şi totodată să atragă atenţia iubitei; în cântecul liric popular din Ardeal, apare sub diminutivul „păunaş“, reprezentând pe flăcăul îmbrăcat în haine de sărbătoare; pe linia unui simbolism solar, credinţele subliniază prezenţa păunului ca pasăre multicoloră şi benefică, implicată în riturile de prosperitate, fertilitate şi nemurire; pe unele obiecte, păunul apare asociat cu „arborele vieţii“ astfel: doi păuni sau un păun şi o păuniţă sunt dispuşi simetric, de o parte şi de cealaltă a arborelui cosmic, simbolizând în acest fel unitatea ce stă la baza tuturor formelor de manifestare a vieţii; păunul posedă deci semnificaţii benefice şi malefice, dovadă fiind credinţa conform căreia este bine să-l ai la casă - Neamţ, sau este de rău augur şi nu trebuie crescut pe lângă gospodăria omului - Suceava; glasul său urât anunţă vreme ploioasă - Bucovina; cine aude, în vis, strigăt de păun înseamnă că va fi chemat de un superior al său, iar dacă, în vis, se zăreşte un păun este semn că propria mândrie (orgoliul) îi va determina deciziile - Suceava.
vezi mai mult
