* Peisaj muntos cu cârciumă, de Paul Bril, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2003, la Muzeul Național Brukenthal - Sibiu.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Peisaj
(Artă decorativă - Materiale)
=
Operă de artă pictată sau desenată ce înfăţişează imagini din natură. Acesta poate să includă şi elemente figurative umane sau animale, însă rolul lor compoziţional e restrâns.
Furcă de tors
(Etnografie - Tipuri)
=
Unealtă de lemn folosită pentru tors; dimensiunile ei variază între 0,80 m – 2,30 m lungime, după cum sunt folosite, existând furci care sunt prinse în brâu și care pot fi folosite și în timpul mersului și furci (cele de înălțime mare) care sunt fixate într-o talpă. FURCĂ DE TORS: Când se pune fuior nou de cânepă în furcă, se iese cu furca pe uliţa satului, ceva mai departe de casă, pentru ca şi pânza ce va fi ţesută să iasă mai lungă - Ţara Oltului; le va merge în pagubă celor care lucrează în …
Unealtă de lemn folosită pentru tors; dimensiunile ei variază între 0,80 m – 2,30 m lungime, după cum sunt folosite, existând furci care sunt prinse în brâu și care pot fi folosite și în timpul mersului și furci (cele de înălțime mare) care sunt fixate într-o talpă. FURCĂ DE TORS: Când se pune fuior nou de cânepă în furcă, se iese cu furca pe uliţa satului, ceva mai departe de casă, pentru ca şi pânza ce va fi ţesută să iasă mai lungă - Ţara Oltului; le va merge în pagubă celor care lucrează în câmp, dacă întâlnesc în drum vreo femeie torcând, fiindcă furca de tors este aducătoare de rău - Muntenia; cu furca nu trebuie să meargă nimeni la vreo mireasă, fiindcă îi strică nunta, crezându-se că furca este piază-rea; în caz că trebuie neapărat să toarcă, femeia va lua cu ea doar caier şi fus, furcă cerând de la casa în care urmează să intre - Ţara Oltului; tot pentru că este piază-rea, femeile se feresc să se ducă la grajdul vitelor având cu ele furca de tors şi nici atunci când se duc la un câmp deja semănat, fiindcă va bate grindina - Ţara Oltului; înainte de a naşte, femeile trebuie să umble prin casă, pe distanţa dintre uşă şi masă, sprijinite în furca de tors, fiindcă ea ajută pe viitoarele mame să nu se îmbolnăvească - Ţara Oltului; femeile nu au voie să meargă cu furca de tors în brâu, când se adună fânul de pe păşuni, fiindcă va cădea grindină - Suceava; nici în cârciumă să nu intre vreo femeie având furca de tors cu ea, fiindcă, în acea zi, nu va mai intra în local nici un client - Muntenia; printre lucrurile, pe care le primesc fetele ca zestre, când se mărită, mamele nu pun şi furcă de tors, deoarece înseamnă că le dă şi sărăcia - Suceava; furca de tors nu se pune pe masă, fiindcă înnebunesc oile - Ţara Oltului; pentru a feri răsadurile de legume de muşuroaiele făcute de cârtiţe, se pune la capătul răzorului o furcă de tors, cu caier şi fus, ca să le dea de lucru acestor vieţuitoare - Vâlcea; pentru ca nevăstuica să nu muşte vitele sau alte animale domestice, i se aşează în cale o furcă de tors şi un fus - Dolj;Suceava; furca de tors nu se aşează în poziţie orizontală, pentru ca femeia care toarce cu ea să nu capete junghiuri - Suceava; să nu se toarcă într-o moară, fiindcă se sparg pietrele morii - Vâlcea. Dacă mortul este o femeie măritată, la scoaterea sicriului din casă, bărbatul ei vine imediat cu pălăria pe cap şi cu furca de tors a femeii în mână, după care rupe furca, o aruncă peste casă, pălăria o pune în cui şi pleacă după alai spre biserică şi cimitir, toate acestea pentru ca omul să nu rămână mult timp văduv şi să se poată repede recăsători - Banat. Nu se toarce pe lună, fiindcă luna va fi mâncată de vârcolaci; de asemenea, nu se toarce luni dimineaţa, până a nu răsări soarele, şi marţea seara; dacă intră într-un magazin o femeie torcând, în acea zi nu se mai face vânzare, pentru că furca este piază-rea; îi va merge rău celui care întâlneşte pe drum o femeie torcând; femeia să nu se ducă la lucrătorii de pe câmp cu furca după ea şi torcând, pentru că acei oameni vor avea parte de pagubă, furca fiind o unealtă cobitoare; femeile nu au voie să umble pe drum torcând sau ţinând furca la vedere, pentru a nu influenţa negativ vegetaţia semănăturilor; nu se toarce lângă o fântână în construcţie, fiindcă se răsuceşte izvorul şi fântâna seacă; în casa mirelui şi a miresei să nu se toarcă, pentru că se întorc vorbele; să nu se toarcă pe afară şi prin grădină, pentru că va bate grindina. Cât ţin zilele de Crăciun, furca de tors să stea ascunsă, fiindcă se crede că acela care o va zări va fi muşcat de un şarpe lung şi gros ca furca. Furca este şi simbol al admiraţiei, al dragostei şi chiar matrimonial în caz că un flăcău dăruieşte fetei, cu prilejul vreunei şezători sau cu ocazia altor întâlniri colective, o furcă de tors; dacă aceasta o acceptă înseamnă că acceptă dragostea lui şi apoi logodna şi ulterior nunta pot avea loc; dacă înapoiază furca sau o rupe înseamnă că refuză dragostea băiatului („Câte furci n-am rupt eu în şezătoare!”, spune o informatoare în vârstă, iar alte neveste, când li se admiră furca la care lucrează, precum şi îndemânarea, ţin să adauge: „O am de la bărbatu-meu!”) - Maramureş;Transilvania de sud;Mehedinţi.
vezi mai mult
