* Bucătăreasa flamandă, de Jeremias von Winghe, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2009, la Muzeul Național Brukenthal - Sibiu.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Găina miresii
(Etnografie - Tipuri)
=
Preparat culinar special, în fapt o găină friptă, servită musafirilor pe o tavă, eviscerată, fără cap și gheare, dar ornamentată cu legume colorate (morcovi, gogoșari. ardei etc.), precum și cu poleială și hârtie colorată. GĂINA MIRESEI: La masa mare a nunţii este adusă o găină de către socăciţă (bucătăreasa), ornată cu verdeaţă, brad, măghiran, iederă, merişor, având aninată la gât o salbă din felii de ceapă înşirate pe o aţă; găina este cusută cu aţă, dar să nu se vadă, şi servită fierbinte; m…
Preparat culinar special, în fapt o găină friptă, servită musafirilor pe o tavă, eviscerată, fără cap și gheare, dar ornamentată cu legume colorate (morcovi, gogoșari. ardei etc.), precum și cu poleială și hârtie colorată. GĂINA MIRESEI: La masa mare a nunţii este adusă o găină de către socăciţă (bucătăreasa), ornată cu verdeaţă, brad, măghiran, iederă, merişor, având aninată la gât o salbă din felii de ceapă înşirate pe o aţă; găina este cusută cu aţă, dar să nu se vadă, şi servită fierbinte; mirele trebuie să o rupă dintr-o singură mişcare; în Transilvania, găina este oferită naşului în schimbul unei anumite sume de bani; unii cercetători ai obiceiului văd în el o probă iniţiatică, alţii că este un ritual menit să asigure fertilitatea tinerei perechi, ambele interpretări fiind valabile; ritualul „ruperii găinii nu este decât o transpunere, în planul actanţei ceremoniale, a unei părţi din mitologia şi simbolistica cocoşului şi găinii, atât de relevante pentru întreaga cultură tradiţională românească, unde cocoşul este una din cele mai expresive întruchipări fantastice ale principiului masculin, activ, viril şi creator, iar găina semnifică fecunditatea feminină; în textele folclorice, apelativele puică, puicuţă, puiculiţă semnifică iubita.
vezi mai mult
Capo di Monte
(Artă decorativă - Şcoli și Ateliere)
=
Manufactură italiană de porţelan tandru, fondată la 1743 în apropierea Neapolelui de către Carol III de Bourbon, rege al Celor Două Sicilii (1716-1788) cu sprijinul unor meşteri de origine flamandă, activi între 1743 şi 1759. Piesele create de către aceştia păstrează o serie de caracteristici specifice porţelanului de tip Meissen. Atelierele se închid temporar între 1744 şi 1756, deoarece o parte a celor ce lucrau aici vor fi trimişi în Spania, la Buen Retiro, spre a înfiinţa o manufactură de po…
Manufactură italiană de porţelan tandru, fondată la 1743 în apropierea Neapolelui de către Carol III de Bourbon, rege al Celor Două Sicilii (1716-1788) cu sprijinul unor meşteri de origine flamandă, activi între 1743 şi 1759. Piesele create de către aceştia păstrează o serie de caracteristici specifice porţelanului de tip Meissen. Atelierele se închid temporar între 1744 şi 1756, deoarece o parte a celor ce lucrau aici vor fi trimişi în Spania, la Buen Retiro, spre a înfiinţa o manufactură de porţelan, după încoronarea lui Carol al III-lea ca rege al Spaniei. Fiul acestuia, Ferdinand al VII-lea redeschide manufactura, transferată din 1773 la palatul regal napoletan. Primele piese -casete, tabachere, vase, uneori servicii de ceai - sunt ornamentate policrom în relief cu scene cu personaje şi amoraşi pe fond alb-crem, însă caracteristice sunt statuetele de ţărani şi pescari napoletani, precum şi de personaje din comedia bufă italiană. Figurinele se caracterizează formal printr-o savuroasă vioiciune şi prin disproporţia vădită dintre corp şi cap. La sfârşitul veacul ornamentica este influenţată de manifestarea publică a gustului pentru antichităţi, motivată de apropierea oraşului Neapole faţă de siturile romane Pompei şi Herculaneum - peisaje cu Vezuviul, reproduceri după frescele din casele Pompeiului şi Herculaneumului. Din veacul următor se adoptă stilul Primului Imperiu şi cel neoclasic. Manufactura funcţionează până la 1834, celebritatea produselor sale determinând apariţia unui număr mare de imitaţii, în circulaţie şi în prezent. Mărci de autor: N surmontat de o coroană; post 1771 apare FR şi RF (Ferdinandus Rex sau Real Fabbrica).
vezi mai mult
