* Doamnă cu pălărie din Mangalia, de Lucia Dem Bălăcescu, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2025, la Muzeul Național de Artă al României - București.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Sevres
(Artă decorativă - Şcoli și Ateliere)
=
Manufactură franceză de porţelan întemeiată la 1738, activă şi în prezent. Primul atelier cunoscut este cel instalat în castelul dezafectat de la Vincennes de către doi lucrători veniţi de la Manufactura Chantilly: Gilles, sculptor, şi Robert Dubois, modelator, cărora li se adaugă faianţarii Francois Gravant şi Humbert Gerin. Ei perfecţionează reţetele preparării pastei, a glazurii, a coloritului şi procedura de ardere, realizând statui în stil chinezesc şi Meissen alături de servicii de masă. L…
Manufactură franceză de porţelan întemeiată la 1738, activă şi în prezent. Primul atelier cunoscut este cel instalat în castelul dezafectat de la Vincennes de către doi lucrători veniţi de la Manufactura Chantilly: Gilles, sculptor, şi Robert Dubois, modelator, cărora li se adaugă faianţarii Francois Gravant şi Humbert Gerin. Ei perfecţionează reţetele preparării pastei, a glazurii, a coloritului şi procedura de ardere, realizând statui în stil chinezesc şi Meissen alături de servicii de masă. La 1741 regele Ludovic al XV-lea le acordă un împrumut pentru cercetări, iar din 1745 monopolul fabricării porţelanului, privilegiu reînnoit la 1752, manufactura, devenită "regală", folosind peste 100 de lucrători. Mutată la Sevres, între Paris şi Versailles, la 1753, manufactura este patronată de către Doamna de Pompadour, favorita regelui. La 1768 sunt descoperite zăcăminte de caolin la Saint-Yrieix, alături de Limoges, fapt pentru care la Sevres este confecţionat porţelan dur, cu începere din 1769. Între 1757 şi 1766 la Sevres lucrează sculptorul Etienne Maurice Falconet, acesta realizând busturile unor personalităţi - cum ar fi cel al Doamnei de Pompadour - şi al unor grupuri de copii, similare porţelanului Meissen. Materialul folosit majoritar este porţelanul biscuit, sunt foarte rare piesele emailate. După 1792 Sevres devine o manufactură de stat odată cu abolirea monarhiei. Producţia sa cea mai abundentă fusese formată din vase de lux, servicii de masă, plăci ornamentale pentru mobilier, statui, în stil rococo (epoca lui Ludoc al XV-lea) şi neoclasic ( epoca lui Ludovic al XVI-lea), majoritatea producţiilor fiind menite unor utilizări domestice sau curţilor europene. Între 1800 şi 1847, sub conducerea mineralogului Alexandre Brogniart, la Sevres se renunţă la fabricarea porţelanului moale, mult prea greu de ars, în favoarea celui dur, fiind executate plăci decorative şi vase în stilul Primului Imperiu şi egiptean. După moartea lui Brogniart se reia fabricarea porţelanului moale. Sub direcţia lui Victor Regnault sunt introduse numeroase îmbunătăţiri tehnice, de pildă aplicaţiile de pastă. Sculptorul Auguste Rodin devine temporar colaborator al manufacturii. De-a lungul veacului al XIX-lea vor avea loc o serie de refome administrative şi ale concepţiei artistice. Din veacul următor sunt promovate rigorile Art-Nouveau-ului, apoi ale Art-Deco-ului, ale cărui forme geometrice sunt rafinate către 1925. În prezent sunt executate concomitent comenzi de stat şi particulare. Ornamentică: scene cu figuri, peisaje, motive vegetale, caboşon, reţea, verniculat. Colorit (realizat prin arderi la temperaturi înalte ale pieselor): roz Pompadour, tonuri de albastru, galben etc.. Piesele manufacturii au fost des imitate de-a lungul timpului. Mărci de producător de o mare diversitate, în funcţie de perioadă.
vezi mai mult
Pălărie
(Etnografie - Tipuri)
=
Acoperământ de cap confecţionat din fetru sau din pai în ateliere specializate, purtat de bărbaţi şi de femei, în unele zone, parte componentă a portului popular; pălăriile bărbăteşti sunt diferite, în funcţie de zonă: a. Pălărie rotundă cu bor foarte mic; b. Cu boruri foarte mari; c. Cu boruri mari întoarse în sus; d. Cu calotă rotundă şi bor drept, purtată cu panglică, zgardă de mărgele sau pană de păun, în funcţie de zonă. Pălăriile bărbăteşti din pai pot fi: cu calotă cilindrică în Oltenia ş…
Acoperământ de cap confecţionat din fetru sau din pai în ateliere specializate, purtat de bărbaţi şi de femei, în unele zone, parte componentă a portului popular; pălăriile bărbăteşti sunt diferite, în funcţie de zonă: a. Pălărie rotundă cu bor foarte mic; b. Cu boruri foarte mari; c. Cu boruri mari întoarse în sus; d. Cu calotă rotundă şi bor drept, purtată cu panglică, zgardă de mărgele sau pană de păun, în funcţie de zonă. Pălăriile bărbăteşti din pai pot fi: cu calotă cilindrică în Oltenia şi Teleorman; cu calota foarte înaltă şi uşor ţuguiată în Satu Mare, Arad, Câmpia Transilvaniei, Maramureş; cu calota teşită, foarte mică, şi boruri înguste dispuse oblic, denumită „clop”, prevăzută cu panglică lată policromă, zgardă cu mărgele, pană de struţ, purtată în Ţara Oaşului şi Maramureş.
vezi mai mult
