Voievodul Matei Ghica (Țara Românească, 1752-1753, Moldova, 1753-1756)

* Voievodul Matei Ghica (Țara Românească, 1752-1753, Moldova, 1753-1756), de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2014, la Muzeul Național de Artă al României - București.

Ce înseamnă? E bine să știi că ...

Şcoală brâncovenească (Artă decorativă - Şcoli și Ateliere) = Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emulaţii constructive dintre membrii boierimii contemporane. Denumirea înglobează toate genurile artistice, de la argintărie şi broderie la arhitectură. Se defineşte prin potenţarea creatoare a unor elemen… Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emulaţii constructive dintre membrii boierimii contemporane. Denumirea înglobează toate genurile artistice, de la argintărie şi broderie la arhitectură. Se defineşte prin potenţarea creatoare a unor elemente structurale şi decorative munteneşti tradiţionale, închegate unitar în anii domniei lui Matei Basarab (1632-1654) şi completate printr-o serie de inovaţii promovate de meşterii care au lucrat la comanda familiei Cantacuzino precum şi printr-un aflux de formal-decorativ de sorginte renascentistă târzie şi barocă, de filiaţie mediată - Ardeal, Dalmaţia -şi directă - zona veneţiană. vezi mai mult

Matei Ghica (Documente - Emitenţi) = Voievod fanariot al Ţării Româneşti, 1752 - 1753, şi al Moldovei, 1753 - 1756.