Careiul de altădată, în imagini vechi
Careiul se află situat în județul Satu Mare, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Careiul a avut denumirea de Careii Mari.
Scurtă istorie a Careiului
Prima atestare documentară a Careiului datează din 1320.
Vezi filmul Vatra MCP cu Careiul vechi, de altădată
În secolul al XIV-lea, Careiul era o așezare mică în jurul domeniului familiei Károlyi.
În secolele următoare, orașul s-a dezvoltat treptat, formând cartiere distincte și cunoscând o diversitate etnică remarcabilă. A fost un important centru meșteșugăresc în secolul al XVIII-lea, cu peste 370 de meșteșugari organizați în bresle. Tot atunci se deschid instituții culturale și de sănătate, precum gimnaziul piariștilor, prima tipografie și prima farmacie.
Secolul al XIX-lea aduce urbanizarea și organizarea administrativă a orașului, iar în perioada interbelică se înființează noi cartiere. Deși industrializarea a fost lentă, orașul a fost un centru agricol important.
Un moment definitoriu rămâne eliberarea sa la 25 octombrie 1944, după ocupația horthystă.
Poze vechi cu Careiul de altădată
Atracții, Monumente și Obiective din Carei
- Fostul han „Cerbul de Aur” - Azi sediul Primăriei Municipiului Carei, a fost reconstruit după cutremurul din 1834 de contesa Zichy Karolina, soția contelui Károlyi György, după planurile arhitectului Ybl Miklós. Clădirea este cunoscută și ca locul unde poetul maghiar Sándor Petőfi și-a întâlnit marea iubire.
- Castelul Károlyi - Construit inițial ca reședință fortificată în secolul al XV-lea, a fost transformat de-a lungul timpului într-un elegant castel în stil neogotic, înconjurat de un vast parc dendrologic. Aparținând familiei nobiliare Károlyi, castelul a fost martor la numeroase evenimente istorice și transformări culturale. Astăzi, găzduiește un muzeu, o bibliotecă și diverse expoziții, fiind un loc ideal pentru cei care doresc să descopere farmecul aristocratic și istoria bogată a regiunii.
- Clădirea fostei Bănci Albina - Una dintre cele mai elegante și fotogenice clădiri din Carei, a fost construită între 1910–1911, în stil neobaroc, după planurile arhitectului Vilmos Magyar și sub supravegherea arhitectului József Illyés. Inaugurată în 1911, a funcționat ca Palat Bancar, iar între 1968–2014 a găzduit sediul Primăriei. Eleganța sa arhitecturală o face un reper de neratat pentru vizitatori.
- Teatrul Municipal - A fost construit în 1907, în stil secession, după planurile arhitectului Kopeczek György. Inițial a purtat numele scriitorului local Gáll József, apoi a devenit Teatrul „Carmen Sylva”. Trupa proprie, fondată în 1901 de Krémer Sándor, avea în repertoriu în special operete. După 1945, teatrul a devenit Teatrul Popular.
- Clădirea actualului Liceu Tehnologic Iuliu Maniu - A fost construită în 1760 ca reședință a Comitatului Sătmar. A devenit loc istoric la 27 aprilie 1919, când Iuliu Maniu a instalat aici Administrația Românească, funcționând până în 1926. Fațada clădirii a fost reînnoită în stil secesionist în anul 1905.
- Conventul piariștilor - A fost construit inițial în 1725, la inițiativa contelui Károlyi Sándor. După ce a fost distrus de cutremurul din 1834, clădirea actuală a fost ridicată, iar etajul i-a fost adăugat în anii 1930. Astăzi, găzduiește Clubul Tinerilor Catolici Fényi István, numit în onoarea scriitorului careian.
- Fostul sediu al Societății pentru Desecarea Mlaștinii Ecedea - Construit între 1880–1885, găzduiește astăzi Poliția Română din Carei. Societatea a fost înființată în 1894, sub conducerea lui Tibor Károlyi, pentru a gestiona desecarea uneia dintre cele mai mari zone umede din Europa – mlaștina Ecedea.
Personalități din Carei
- Gáspár Károli (1529-1592), preot și protopop reformat, traducătorul Bibliei în maghiară;
- Ignác Acsády (1845-1906), istoric, academician
- Oszkár Jászi (1875-1957), scriitor, sociolog, profesor universitar și om politic;
- Margit Kaffka (1880-1918), scriitor, poet
- Károly Pakocs (1892 - 1966), preot romano-catolic;
- Francisc Pall (1911-1992), istoric
- Salvator Cupcea (1908-1958), psiholog
- Ludovic Vida (1885-1968), protopop, deținut politic
- Ștefan Ruha (1931-2004), violonist