Urlațiul de altădată, în imagini vechi

Urlațiul este  situat în județul Prahova, regiunea istorică Muntenia. În trecut, Urlațiul a avut denumirea de Stenota.

Scurtă istorie a Urlațiului

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Urlați, încă din neolitic. Prima atestare documentară a Urlațiului datează din 1515.

Vezi filmul Vatra MCP cu Urlațiul vechi, de altădată

Urlațiul este menționat documentar în 1527-1528 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați, care reconfirma drepturile unei mănăstiri asupra unor terenuri din zonă.

În 1545, un negustor din Urlați apare în registrele vamale ale Brașovului, confirmând implicarea localității în comerț.

Educația a început oficial în 1860, deși existau inițiative încă din 1817, conform regulamentului emis de Ioan Gheorghe Caradja.

În 1838, învățământul public prinde contur, cu mai mulți învățători desemnați pentru localitate.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Urlațiul se remarca printr-un număr ridicat de persoane alfabetizate, având 664 de locuitori știutori de carte, un record pentru acea perioadă.

Poze vechi cu Urlațiul de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Urlați

• Crucea lui Constantin Șerban – Crucea a fost inițial amplasată în curtea unui localnic din Valea Urloii și mutată în 2002 la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești. Monumentul masiv din piatră, ridicat de domnitorul Constantin Șerban (1654-1658), comemorează victoria sa împotriva unei revolte a propriilor ostași, conform inscripției de pe cruce.
• Muzeul Conacul Bellu - Găzduiește un patrimoniu mixt de artă și etnografie, inclusiv ceramică, țesături și mobilier din diverse epoci. Conacul, construit în stil românesc vechi în secolul XIX, a fost donat Academiei Române în 1926. În 1953, a devenit muzeu, iar din 1990 face parte din Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Printre exponate se numără picturi, faianță, artă orientală și icoane din secolele XVIII-XIX.
• Casa Domnească din viile Brâncoveanului - Dispusă în localitatea componentă Valea Crângului. Conform tradiției, construcția ar fi fost una dintre reședințele vremelnice ale lui Constantin Brâncoveanu, fiind situată în mijlocul fostelor sale vii, pe un teren de aproximativ 10 hectare. Amplasarea sa strategică, ce permitea supravegherea văii Cricovului Sărat, este susținută de cronicile lui Radu Greceanu, care menționează obiceiul domnitorului de a petrece câteva zile la culesul viilor. De asemenea, în 1711, Brâncoveanu și-a stabilit tabăra militară în apropiere, iar existența a două cruci de piatră din acea perioadă în cartierul Mărunțișu întărește ipoteza unei ctitorii brâncovenești.
• Puțul frumos - Situat în cartierul Valea Mieilor, este un monument etnografic reconstruit în 1862 de localnicul A. Dumitru Ștefan. Construcția include un colac de piatră provenit, se pare, de la un puț mai vechi, o roată și un fus montate pe stâlpi de lemn, precum și un jgheab, fiind protejată de un mic pavilion.
• Monumentul eroilor din războiul pentru întregirea neamului - Statuia din bronz, amplasată în centrul orașului, reprezintă un ostaș de 1,80 m înălțime, cu drapelul ridicat în mâna dreaptă, simbolizând victoria, iar cu mâna stângă sprijinindu-se pe țeava puștii, al cărei pat atinge un obelisc.

Personalități din Urlați

• Constantin Bălcescu (1813 - 1902) - Ministru de finanțe, deputat, senator, traducător din greacă și latină.
• Nicolae Anastasiu (1887-1967) – Avocat
• Constantin Costandache (1891-?) – Inginer
• Nicolae S. Basilescu (1860-1938) – Jurist și economist
• Constantin Vișoianu (1897-1994) - Diplomat interbelic
• Aurel D. Broșteanu (1904-1984) - Critic de artă
• Lazăr Dimulescu (1909-1959) - Poet, profesor
• Aurel Stoicescu (n. 1920) – Pictor
• Paul V. Constantinescu (n. 1930, Urlați) – Matematician