Reghinul  de altădată, în imagini vechi

Reghin este situat în județul Mureș, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Reghinul a avut denumirea de Reghinul Săsesc.

Scurtă istorie a Reghinului

Prima atestare documentară a Reghinului datează din 1228.

Vezi filmul Vatra MCP cu Reghinul vechi, de altădată

Reghinul este menționat pentru prima dată ca târg în 1427 iar dezvoltarea sa urbanistică a fost influențată semnificativ de bresle, atestate încă din secolul al XV-lea. Centrul orașului s-a format pe locul de târg, nu în jurul bisericii evanghelice.

Un moment crucial în istoria localității a fost Revoluția de la 1848-49, când orașul a fost distrus de un incendiu, iar refacerea sa s-a realizat cu ajutorul comunității locale și al Curții Imperiale. După restaurare, Reghinul a devenit un important centru economic, fiind ridicat la statutul de oraș liber regesc în 1863.

În 1853, s-a înființat o societate de plutărit, care a avut un impact major asupra economiei locale, fiind cea mai puternică din Austro-Ungaria până în 1908.

Orașul a fost ridicat la rangul de municipiu în 1994.

Poze vechi cu Reghinul de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Reghin

• Valea Mureșului este adesea comparată cu „Valea Loarei” datorită numeroaselor conace și castele care o împodobesc. În apropierea Reghinului, pe Valea Mureșului Superior, în direcția Toplița, se află Castelul Kendi-Kemény din Brâncovenești. Pe Valea Gurghiului se găsesc Castelul Rákóczi-Bornemisza și Castelul Regal de Vânătoare din Lăpușna, iar spre Târgu Mureș, pe aceeași vale, se află Castelul Teleki din Gornești.
• Muzeul Etnografic Anton Badea - Situat într-o clădire monument istoric din 1892, conservă și valorifică patrimoniul arhitectural, tehnic și artistic popular. Deține peste 7.500 de obiecte, inclusiv colecții de ceramică, textile, mobilier țărănesc și instalații tehnice tradiționale. Secția în aer liber reconstituie imaginea unui sat mureșean, incluzând gospodării, o biserică de lemn și instalații tehnice..
• Biserica de lemn din Reghin - Datează din 1725. Inițial un lăcaș de cult greco-catolic, a fost restaurată în mai multe rânduri. Altarul păstrează picturi de inspirație populară, iar iconostasul include icoane din 1857.

Personalități din Reghin

• Josef Haltrich (1822 - 1886), pedagog, filolog, preot și etnograf;
• Hugo Meltzl (1846 - 1908), filolog, rector al Universității Franz Joseph din Cluj;
• Virgil Onițiu (1864 - 1915), scriitor, publicist, membru corespondent al Academiei Române;
• Augustin Maior (1882 - 1963), fizician, pedagog și inventator român (inventatorul telefoniei multiple);
• Hans Wühr (1891 - 1982), istoric al artei și poet;
• Rudolf Wagner-Régeny (1903 - 1969), compozitor, profesor și decan al conservatorului din Rostock;
• Tit Liviu Chinezu (1904 - 1955), episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică);
• Georg Maurer (1907 - 1971), poet, eseist și traducător;
• István Csorvássy (1912 - 1986), sculptor;
• Ovidiu Bojor (1924-2023), academician, membru al Academiei de Științe Medicale;
• Bogdan Stugren (1928 - 1993), biolog;
• Sergiu Someșan (n. 1954), scriitor;
• Réka Albert (n. 1972), biolog, fizician;
• Zsolt Tamási (n. 1975), istoric.