Giurgiu de altădată, în imagini vechi

Giurgiu se află situat în județul Giurgiu, regiunea istorică Muntenia. În trecut, Giurgiu a avut denumirea de Theodorapolis, apoi Zorio.

Scurtă istorie a localității Giurgiu

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Giurgiu, încă din mezolitic. Prima atestare documentară a Giurgiului datează din 1394.

Vezi filmul Vatra MCP cu Giurgiul vechi, de altădată

Giurgiu a fost cucerit de otomani în 1417, devenind un punct strategic pentru controlul Dunării. Cetatea a jucat un rol important în conflictele româno-otomane, fiind cucerită temporar de Mihai Viteazul în 1595. De-a lungul timpului, a fost fortificată și refăcută de turci, pierzându-și treptat importanța militară.

În 1829, Giurgiu a fost retrocedat Țării Românești, dar fortificațiile au fost distruse de turci înainte de retragere. Giurgiu s-a dezvoltat economic și administrativ, devenind un important nod de transport, fiind prima stație a căii ferate București-Giurgiu (1869).

În secolul XX, a fost bombardat în Al Doilea Război Mondial, iar în 1954 s-a construit Podul Giurgiu-Ruse, consolidând legăturile cu Bulgaria.

Din 1981, Giurgiu este reședința județului cu același nume.

Poze vechi cu Giurgiu de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Giurgiu

• Muzeul județean Teohari Antonescu - Parterul muzeului cuprinde opt săli, dintre care trei dedicate istoriei străvechi și vechi, unde se remarcă idoli neolitici, vase antropomorfe și zoomorfe de la Sultana (cultura Gumelnița) și artefacte din cultura Tei. Alte trei săli prezintă istoria medievală, incluzând o colecție de proiectile de artilerie din Cetatea Giurgiului. Ultimele două săli sunt consacrate istoriei moderne.
• Turnul cu ceas din Giurgiu - Construit de otomani în secolul al XVIII-lea, turnul a servit drept punct de observație și foișor de foc pe durata stăpânirii otomane asupra Giurgiului, când orașul era raia turcească.
• Mausoleul Eroilor din Giurgiu - Construit între 1926 și 1934, la inițiativa filialei locale a Societății „Cultul Eroilor”, după un proiect realizat de arhitectul State Baloșin. Amplasat pe locul fostului cimitir al eroilor, în parcul spitalului, mausoleul adăpostește osemintele a 632 de eroi căzuți în luptă.
• Statuia Diana din Piața Gării – Realizată din bronz în secolul al XIX-lea, statuia zeiței este o reporoducere a originalului expus la Muzeul Louvre din Paris. Inițial, aceasta a împodobit parcul conacului doctorului Apostol Arsachi din comuna Vedea, fiind ulterior donată Municipiului Giurgiu de către urmașii săi.
• Statuia Apollo Belvedere – Situată în Str. Parcului, statuia turnată în bronz în secolul al XIX-lea, este o reproducere fidelă, la scară 1:1, ale celei expuse la Muzeul Louvre din Paris. Inițial, a decorat parcul conacului doctorului Apostol Arsachi din comuna Vedea, fiind  donată de către urmașii săi.

Personalități din Giurgiu

• Nicolae Bălănescu (1866 - 1945), avocat, ziarist, om politic;
• Mihail Manicatide (1867 - 1954), medic pediatru, profesor la Facultățile de Medicină din Iași și București, fondatorul școlii științifice românești de pediatrie;
• Ion Ionescu-Bizeț (1870 - 1946), inginer și matematician;
• Ioan A. Bassarabescu (1870 - 1952), scriitor, membru corespondent al Academiei Române;
• Constantin Artachino (1870 - 1954), pictor;
• Paraschiv Stoian (1871 - 1941), anarhist;
• Nicolae Cartojan (1883 - 1944), istoric;
• Nicolae Dărăscu (1883 - 1959), pictor;
• Maria Teohari (1885 - 1975), astronom;
• Vasile Militaru (1886 - 1959), scriitor;
• Emanoil Bucuța (1887 - 1946), scriitor;
• Mircea Dem Rădulescu (1889 - 1946), poet, dramaturg;
• Nichifor Crainic (1889 - 1972), scriitor;
• Dumitru Daponte (1894 - 1956), inginer, inventator;
• Ion Vinea (n. 1895 - 1964), poet;
• Tudor Vianu (1898-1964), critic, istoric literar, poet, filosof și traducător;
• Alexandru Cartojan (1901 - 1965), istoric, prozator;
• Toma Petre Ghițulescu (1902 - 1983), inginer;
• Alexandru Vianu (1903 - 1936), scriitor;
• Miron Nicolescu (1903 - 1975), matematician;
• Dinu Adameșteanu (1903 - 2004), istoric, arheolog;
• Emil Gulian (1907 - 1944), scriitor, traducător;
• Marin Gh. Voiculescu (1913 - 1991), medic, membru al Academiei Române;
• Ivanca Olivotto (1914 - 1996), matematiciană;
• Eugenia Bădulescu (1921-2009), actriță;
• Mircea Ștefan Zăgănescu (1923-1998), profesor universitar doctor docent, cercetător în astrofizică la NASA;
• Emil Actarian[18] (1924 - 1987), inginer armean;
• Theodor Anton Neagu (n. 1932), paleontolog;
• Carmen Dobrescu (1933-2022), regizoare și director al Operei Brașov;
• Done Stan (n. 1937), ilustrator;
• Rodica Popescu-Bitănescu (n. 1938), actriță;
• Neagu Udroiu (1940 - 2022), publicist, scriitor;
• Marian Mitea (n. 1943), compozitor, dirijor, membru al Uniunii Compozitorilor Belgieni
• Mariana Nicolesco (1948 - 2022), artistă lirică;
• Dumitru Lupu (n. 1952 - 2017), compozitor;
• Eugen Șerbănescu (n. 1952), dramaturg;
• Mihail Iușut (n. 1953), om politic;
• Petra Șerbănescu Tănase (n. 1954), pictoriță și muzeograf;
• Mihail-Constantin Eremia (1956 - 2006), jurist;
• Gabriel Iordan-Dorobanțu (n. 1958), poet;
• Petre Crăciun (n. 1962), scriitor;
• Mirel Bîrlan (n. 1963), astronom;