Muzeul județean Teohari Antonescu, Giurgiu
Muzeul județean a fost înființat în 1934, printr-o hotărâre a Prefecturii de Vlaşca.
La sugestia savantului Ion Andrieșescu, i s-a dat numele primului profesor de arheologie al Universităţii din Iaşi, giurgiuveanul Teohari Antonescu.
In fruntea instituției a fost numit, cu titlu onorific, tânărul profesor Dumitru Berciu, care a condus-o până în 1948.
Primele preocupări muzeistice la Giurgiu sunt legate de personalitatea plurivalentă a lui Nicolae Droc-Barcian, directorul Gimnaziului.
Acesta înfiinţează în 1876 o grădină botanică, iar în 1883 un muzeu şcolar de ştiinţele naturii.
Imbogăţit succesiv cu piese arheologice şi documente, patrimoniul acumulat s-a pierdut în urma distrugerii oraşului din 1916.
Un mai vechi deziderat al muzeului, secţia de Istorie memorială a prins contur în ultimul deceniu, prin formarea unui patrimoniu de profil şi prin conceperea unor sectoare muzeale autonome. Secţia dispune de un local propriu în Giurgiu (str. G. Coşbuc, nr. 14), situat într-o clădire monument.
Secţia de Etnografie s-a înfiinţat prin trecerea în administrarea Muzeului judeţean „Teohari Antonescu” a fostului Muzeu de Etnografie şi Artă Populară al Câmpiei Dunării, găzduit, mai bine de trei decenii, de conacul în stil brâncovenesc din comuna Floreşti – Stoeneşti.
Înfiinţată în 1950, odată cu fondarea muzeului raional Giurgiu, expoziţia secţiei de istorie a fost reorganizată în anul 1977, cu ocazia Centenarului Independenţei, prezentând momente importante ale războiului dintre anii 1877-1878.
Începuturile arheologiei giurgiuvene sunt legate de numele profesorului Ion Andrieşescu, cel care, între anii 1929-1930, a întreprins primele cercetări sistematice pe teritoriul României, la Oinacu, în judeţul Vlaşca.