Reșița de altădată, în imagini vechi

Reșița se află  în județul Caraș-Severin, regiunea istorică Banat. În trecut, Reșița a avut denumirea de Rechyoka și Rechycha.

Scurtă istorie a Reșiței

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Reșița, încă din neolitic. Prima atestare documentară a Reșița datează din sec. XV.

Vezi filmul Vatra MCP cu Reșița veche, de altădată

Reșița este menționată pentru prima dată în 1673 sub numele de Reszinitza, iar în 1717 apare ca Retziza, având 62 de gospodării impozitate de administrația austriacă.

În anul 1771 devine un important centru metalurgic european, odată cu înființarea uzinelor din Reșița Montana, inițial locuită de cărbunari români, apoi colonizată cu familii germane.

Între 1910-1925, a avut statut de comună rurală, iar din 1925 a fost declarat oraș datorită dezvoltării sale industriale.

În 1968, a primit statutul de municipiu și a devenit reședința județului Caraș-Severin.

 Poze vechi cu Reșița de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Reșița

Muzeul Banatului Montan din Reșița  - Oferă o incursiune captivantă în istoria regiunii, ilustrată prin cele șapte colecții care reflectă cele șapte stăpâniri sub care a trecut Banatul de-a lungul timpului. Fiecare exponat spune o parte din povestea acestui loc, dezvăluind moștenirea sa culturală și evoluția sa de-a lungul secolelor.

Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița - Inaugurat în 1972, este unic în sud-estul Europei datorită celor 16 locomotive expuse sub forma unei piramide (1-2-4-9). Ceea ce îl face special este faptul că aproape toate exponatele au fost fabricate chiar la Reșița, locul unde se află muzeul.

Fântâna Cinetică din Reșița, inaugurată pe 23 august 1984, este un simbol emblematic al orașului. Aceasta reflectă armonia dintre frumusețea naturală a locurilor, talentul artistic al comunității și măiestria în prelucrarea metalelor. Situată în centrul municipiului, fântâna este creația renumitului sculptor bănățean Constantin Lucaci.

Biserica translatată din Reșița (1985) este una dintre cele 13 biserici din România salvate de la demolare în anii ’80, alături de 10 lăcașuri din București și alte două din țară. Pentru a evita distrugerea impusă de regimul comunist, sub privirea lui Nicolae Ceaușescu, locuitorii au optat pentru mutarea edificiului. Astfel, între 11 și 13 octombrie 1985, biserica a fost deplasată pe o distanță de 55 de metri, din centrul orașului către o zonă mai retrasă, în spatele blocurilor nou construite, unde se află și astăzi.

Furnalul și funicularul din Reșița - Reprezintă simboluri emblematice ale trecutului industrial al orașului, odinioară cunoscut sub numele de „cetatea de foc”. Aceste structuri impresionante păstrează vie amintirea perioadei în care Reșița era un important centru metalurgic.

Personalități din Reșița

• Josef Puvak (1913 - 2008), scriitor
  • Doru Popovici (1932–2019), compozitor, muzicolog, scriitor și profesor
  • Dan Farcaș (n. 1940), matematician, informatician, scriitor, ufolog
  • Sabin Păuța (n.1943), dirijor, compozitor și profesor universitar doctor
  • Marius Țeicu (n. 1945), compozitor
  • Stela Enache (n. 1950), solistă vocală
  • Jan Cornelius (n. 1950), scriitor de limba germană, traducător, dramaturg
  • Lucien Hora (n. 1961), pilot sportiv auto
  • Costel Stancu (n. 1970), poet
  • Florin Șerban (n. 1975), regizor român, cunoscut pentru filmul Eu când vreau să fluier, fluier, cu care a câștigat Ursul de Argint la a 60-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin din 2010
  • Ciprian Foiaș (1933–2020), matematician