Casa joasă simplă cu prispă parțială din Horezu (Vâlcea)
Casa joasă simplă a reprezentat unul dintre tipurile vechi de locuință întâlnite în zona Horezu, fiind ridicată pe o temelie de piatră mai mult sau mai puțin dezvoltată.
Construcția era realizată din lemn și avea un plan simplu, alcătuit din două încăperi, deservite de o singură intrare.
Planul locuinței
Planul casei era format din două încăperi dispuse succesiv, accesul realizându-se printr-o singură ușă. Scara, executată din piatră sau din lemn, urca direct la intrarea primei încăperi, fără existența unui spațiu intermediar dezvoltat.
Exemplul casei lui Dumitru Ungurete din Horezu ilustrează această organizare, locuința având două camere și o singură intrare, accesibilă printr-o prispă amplasată pe latura principală.

Prispa și lavița
Elementul caracteristic al acestui tip de locuință era prispa parțială, construită în consolă pe capetele unor grinzi ale tălpilor casei, prelungite în mod special pentru această funcție.
În forma sa restrânsă, prispa purta denumirea de laviță, deoarece era alcătuită din scânduri groase și se desfășura numai în dreptul uneia dintre încăperi, de regulă în fața camerei de locuit. Scara urca direct la această laviță și, implicit, la ușa primei încăperi.
Atunci când prispa se întindea pe întreaga fațadă, ea devenea o prispă în consolă susținută de trei stâlpi sculptați. În unele cazuri era realizată ca sală, prevăzută cu pălimar din lemn, uneori traforat, alteori masiv, executat din grinzi de stejar.
Particularitățile constructive
Casa joasă veche nu cunoștea prispa dezvoltată pe mai multe laturi. Chiar și în situațiile în care prispa era închisă și amenajată sub forma unei săli, aceasta se desfășura exclusiv de-a lungul fațadei principale.
Exemplul documentat la Horezu prezintă o evoluție a acestui tip prin dezvoltarea prispei pe două laturi ale clădirii. Intrarea principală se realiza prin prispa amplasată pe latura lungă, iar pălimarul din lemn era așezat pe un soclu de piatră. Sub una dintre încăperi se afla o pivniță, accesibilă separat, ceea ce valorifica diferențele de nivel ale terenului.
Evoluția tipului
Casa joasă vâlceană a evoluat atât în organizarea planului, cât și în dezvoltarea volumului construit. Locuința cu două încăperi și prispă parțială a fost urmată de variante cu trei încăperi și prispă prevăzută cu pălimar și stâlpi zidiți, realizate cu sau fără arcade din cărămidă. Tot în această etapă au apărut prispele cu șapte goluri și cele dezvoltate pe două laturi ale casei.
Bibliografie
Arhitectura populară românească. Regiunea Pitești, Editura Tehnică, București, 1958.
Știi mai multe despre Casa joasă simplă cu prispă parțială din Horezu (Vâlcea)? Spune și altora!