Mihail Vulpescu, sculptor, bariton și etnomuzicolog
Mihail Vulpescu s-a născut în data de 31 decembrie 1888, în localitatea Lupșanu, județul Călărași, și a încetat din viață în data de 23 august 1956, în localitatea București, județul București.
Personalitate marcantă a culturii românești, a fost al cincilea copil din cei zece frați ai familiei Vulpescu. S-a căsătorit cu Constanța Obreja.
A urmat cursul primar la București, apoi și-a continuat studiile la Seminarul „Nifon”. Din anul 1909, în urma examenului de admitere la Conservatorul din București, a studiat la clasa profesorului Aurel Eliade. După absolvirea Conservatorului a plecat la Paris, unde s-a înscris la concursul de admitere la Conservatorul Național de Muzică din Paris. În contextul unei competiții acerbe – 500 de candidați pentru 8 locuri, dintre care pentru străini erau rezervate doar două – Mihail Vulpescu s-a clasat pe primul loc.
Între anii 1915 și 1920 a fost tenor (bariton) la Opera Mare din Paris, apoi a activat la Opera din Monte Carlo (1920–1923) și la Opera din Cannes (1924–1925). În anul 1926 s-a întors în țară, iar din 1928 a devenit profesor de canto la Conservatorul din București, unde i-a avut elevi pe Arta Florescu, Zenaida Pally, Șerban Tassian și Mircea Buciu. Între anii 1933–1942 a fost profesor la Seminarul „Nifon” din București.
A susținut recitaluri la Opera din București și la Ateneul din București, precum și pe scenele multor orașe din țară, neocolind târgul de pe malul Borcei, unde călărășenii s-au bucurat de vocea sa. Baladele și doinele Bărăganului au fost prezente în recitalurile sale, definindu-i repertoriul și atașamentul față de folclor.
În calitate de folclorist a realizat înregistrări pentru arhiva fonografică și a turnat filme folclorice în comuna Lupșanu și satul Ceacu din județul Călărași, precum și în comuna Ciulnița, județul Ialomița. A desfășurat o activitate didactică rodnică și a fondat Coralele Municipiului București și Sindicatul Artiștilor Lirici din România, în anul 1930.
A fost membru al Societății Franceze de Muzicologie și al Societății Franceze de Etnografie și Folclor, ca recunoaștere a meritelor sale în domeniul etnografiei. Pe lângă activitatea muzicală, a fost și artist plastic (grafician) și sculptor.
În plan artistic a interpretat roluri principale în opere precum „Hamlet”, „Boris Godunov”, „Boema” și „Parsifal”.
În semn de recunoștință și respect, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Călărași a preluat numele lui Mihail Vulpescu, iar din anul 2004 biblioteca din comuna Lupșanu a primit denumirea de „Biblioteca Comunală «Mihail Vulpescu»”.
„Nicolae Iorga” (bronz patinat, 10,5 x 8,5 x 18 cm), de M. Vulpescu, prezintă bustul istoricului, cu barbă amplă și expresie gravă.
Lucrari ale sale se afla in Muzeul Colectiilor de Arta din Bucuresti.
Știi mai multe despre Mihail Vulpescu, sculptor, bariton și etnomuzicolog? Spune și altora!