Laurenţiu STOICU, sculptor
Laurențiu Stoicu s-a născut în data de 10 iunie 1974, în București, și a încetat din viață în data de 31 august 2026. Sculptor și artist vizual, a fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, activând în cadrul Filialei Târgu Jiu.
Educația artistică
Laurențiu Stoicu a urmat Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, continuându-și studiile la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, Secția Ceramică–Sticlă–Metal, specializarea Metal, în perioada 1996–2001.
Pregătirea sa artistică a fost completată în anul 2022 prin absolvirea unui masterat în Conservare–Restaurare, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova.
Din anul 2006, Laurențiu Stoicu a fost membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 2009 a devenit membru VISARTA.
Activitatea artistică
Începând din anul 2001, imediat după încheierea studiilor, Laurențiu Stoicu a colaborat în domeniul cinematografiei, teatrului și operei, participând la realizarea de efecte speciale, sculpturi și elemente de decor, precum și la montarea și integrarea acestora în spațiul scenic. Printre instituțiile și companiile cu care a lucrat s-au numărat Teatrul Național București și Teatrul Național Caracal.
În anul 2006 a colaborat în Franța cu festivalul Chorégies d’Orange, desfășurat la Théâtre Antique din Orange, pentru spectacolele Aida și Lucia di Lammermoor.
Experiența sa în domeniul sculpturii monumentale s-a concretizat și prin participarea la conceperea și realizarea unor componente artistice și arhitecturale – coloane, pilaștri, arcade și capiteluri – destinate unor construcții civile.
Bun cunoscător al tehnicilor metalului – formare, turnare, cizelare, patinare și montaj –, Laurențiu Stoicu a participat la execuția sau restaurarea mai multor monumente și opere de artă, între care Kilometrul 0 și Monumentul Infanteriei din București, monumentul Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia, lucrările „Tată și fiu” și „Fluturi” de George Apostu, precum și monumentul „Eminescu” de Vasile Gorduz.
Din anul 2016, artistul a lucrat în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, activitatea sa fiind legată inclusiv de monitorizarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”.
Expoziții
Laurențiu Stoicu a participat la numeroase expoziții personale și colective, lucrările sale fiind prezentate în cadrul Salonului Municipal de Artă București, la Galeria Apollo, al Salonului Național de Artă de la Romexpo și al Târgului Internațional de Arte Vizuale de la Teatrul Național București.
A expus, de asemenea, la Muzeul de Artă din Constanța, în Sala „Constantin Brâncuși” a Palatului Parlamentului, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, la Castelul Corvinilor din Hunedoara și la Galeriile Municipale din Târgu Jiu.
În cadrul Filialei Târgu Jiu a UAP a fost o prezență constantă în manifestările colective, participând, între altele, la expoziția de arte vizuale „Cadoul”, organizată în 2021 la Galeriile Municipale din Târgu Jiu.
În anul 2023, la spațiul „Mans’Arta” al Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu Jiu, a prezentat expoziția „Balance”, organizată de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Filiala Târgu Jiu a UAP. Expoziția a reunit desen, grafică și lucrări de culoare, unele concepute modular și susceptibile de recompunere, dezvăluind preocupările artistului pentru raporturile dintre real și imaginar, concret și oniric, material și spiritual.
Stilul artistic
Creația lui Laurențiu Stoicu se definește în primul rând prin sculptură, domeniu în care formația de specialitate și cunoașterea tehnicilor metalului i-au permis să exploreze deopotrivă figurativul și abstracția.
În lucrările figurative, artistul simplifică anatomia și concentrează expresia în atitudinea personajelor și în raporturile dintre volume. Alte sculpturi se îndepărtează de reprezentarea directă, corpul sau obiectul devenind punctul de plecare pentru forme alungite, curbe ori compacte, construite prin alternarea plinului cu golul și prin valorificarea ritmului vertical.
O altă direcție a creației sale este legată de simbol și spiritualitate. Motivele sacre sau formele cu sugestii arhetipale sunt reinterpretate printr-un limbaj contemporan, interesul artistului îndreptându-se mai curând spre forța simbolică a imaginii decât spre reproducerea naturalistă.
În catalogul „Salonul metalului – 2011”, istoricul de artă Constantin Hostior îl includea pe Laurențiu Stoicu între artiștii „spărgători”, cei care urmăresc „ineditul, inuzualul, surpriza”, remarcând totodată vocația lucrărilor sale pentru spațiul public. Criticul observa în creația sculptorului și „o oarecare senzualitate a atingerii”, evocând lucrările sale asemenea unor „platoșe de războinic în luptă”.
Artistul însuși își definea demersul drept o cercetare începută încă din perioada studenției:
„Am aceste preocupări încă din studenție. Este, de fapt, o căutare personală în ceea ce privește dezvoltarea formelor, liniilor, compozițiilor, atât în două, cât și în trei dimensiuni, care poate exprima jocul (balansul) între spiritual și material, între real și ireal”.
Deși sculptura constituie nucleul creației sale, Laurențiu Stoicu a practicat și desenul, grafica și culoarea, transferând în spațiul bidimensional aceeași preocupare pentru construcția formei și pentru relația dintre concret și imaginar.

„Dans” surprinde mișcarea într-o formă suplă și ascensională, Laurențiu Stoicu conturând prin ritmul curbelor o prezență fluidă, aflată între echilibru, grație și elan.

„Pasăre” sugerează zborul printr-o formă concentrată și dinamică, Laurențiu Stoicu transformând volumele curbe într-o meditație despre libertate, echilibru și elan.






















Prin sculptură, activitatea de restaurare și implicarea în conservarea patrimoniului monumental de la Târgu Jiu, Laurențiu Stoicu a îmbinat creația artistică cu experiența tehnică și preocuparea pentru protejarea operei de artă.
Știi mai multe despre Laurenţiu STOICU, sculptor? Spune și altora!