Victor FEODOROV, pictor, scenograf
Victor Feodorov s-a născut la Odesa în data de 1/13 septembrie 1897 și a încetat din viață în anul 1948, în detenție, în Siblag, Kemerovo, URSS.
A fost fiul scriitorului rus Aleksandr Mitrofanovici Feodorov, poet, prozator, dramaturg și pictor amator, apropiat al lui Ivan Bunin, și al Lidiei Karlovna Feodorova, cântăreață de operă și actriță. Mediul intelectual al familiei i-a oferit de timpuriu contactul cu literatura și artele plastice.
Victor Feodorov, alături de tatăl său, scriitorul Aleksandr Mitrofanovici Feodorov
Talentul său pentru desen s-a manifestat încă din copilărie. În 1905, la numai opt ani, desene semnate „Vitia F.” au fost publicate în revista satirică Zvon din Odesa. În 1909, a participat cu lucrări la secțiunea de desene pentru copii a Salonului organizat la Odesa de Vladimir Izdebski.
Formarea artistică
În 1915, Victor Feodorov a absolvit Școala Reală „V. A. Jukovski” din Odesa, unde desenul era predat de pictorul F. L. Sokolovici, apoi s-a înscris la secția de pictură a Școlii de Artă din Odesa. În august 1918 și-a reluat pregătirea artistică, intrând în atelierul pictorului Kiriak Kostandi.
Formarea sa fusese întreruptă în ianuarie 1916, când a fost mobilizat în armata țaristă. Ca sublocotenent, a luptat în timpul Primului Război Mondial pe frontul românesc, fiind demobilizat în aprilie 1918.
Revenit la Odesa într-o perioadă marcată de război civil și schimbări succesive de regim, Feodorov s-a alăturat Forțelor Armate ale Sudului Rusiei, de partea Armatei Albe. După instaurarea puterii bolșevice, a fost arestat în anul 1920 în contextul unui complot antibolșevic. Eliberat în urma unor intervenții pe lângă autorități, Feodorov a părăsit Rusia, a trecut Nistrul și s-a refugiat în România.
Victor Feodorov în România
Primit ca refugiat politic, Victor Feodorov s-a stabilit inițial la Chișinău, unde și-a continuat pregătirea artistică sub îndrumarea pictorului și profesorului Auguste Baillayre. În 1922 a fost angajat ca scenograf la Teatrul Național din Chișinău, moment care marchează începutul unei cariere importante în teatrul românesc.
În anul următor s-a aflat la București, unde a semnat împreună cu George Löwendal scenografia spectacolului Ecaterina Ivanovna de Leonid Andreev. A devenit apoi colaborator permanent al Teatrului Național din București.
O parte esențială a activității sale a fost legată de Opera Română din București. Aici a colaborat îndeaproape cu creatoarea de costume Elena Barlo, pe care o cunoscuse în mediul artistic de la Chișinău. După retragerea lui Traian Cornescu, Victor Feodorov a fost numit director tehnic al Operei Române.
Scenografiile sale s-au distins prin îndepărtarea de reproducerea realistă convențională și prin utilizarea unor soluții plastice moderne, uneori puternic stilizate. Contribuția sa este legată și de afirmarea expresionismului în scenografia românească interbelică.
Pictura și grafica
Activitatea teatrală nu a înlocuit pictura. Victor Feodorov a continuat să deseneze și să picteze, participând la expoziții și fiind remarcat de critica artistică a epocii. Încă înainte de plecarea din Rusia, în 1917, a participat la expoziția Societății Artiștilor Independenți, iar în 1919 a prezentat un portret și studii la cea de-a XXIX-a expoziție a Societății Artiștilor din Sudul Rusiei.
În creația sa se întâlnesc portretul, peisajul și compoziția, alături de numeroase proiecte și schițe scenografice. Pictura sa este caracterizată de o viziune sensibilă la atmosferă și culoare, dar și de libertatea expresivă dobândită prin experiența teatrului. Legătura cu orașul natal a rămas prezentă în creația sa, de exemplu „Flașnetarul din Odesa”, realizată în 1939, operă ce evocă lumea străzilor orașului printr-o compoziție cu accente expresioniste și o cromatică reținută.
Arestarea și ultimii ani
În 1943, Victor Feodorov s-a întors la Odesa, fiind implicat în realizarea spectacolului Faust la Teatrul de Operă și Balet. Acolo a încercat să afle ce se întâmplase cu mama sa, rămasă în Uniunea Sovietică.
După intrarea trupelor sovietice în România, destinul artistului s-a schimbat dramatic. La sfârșitul anului 1944, Victor Feodorov a fost arestat și transportat în Uniunea Sovietică, unde a fost anchetat și condamnat.
Din 1946, s-a aflat în Siblag, la Mariinsk, în regiunea Kemerovo, unde a devenit scenograful principal al teatrului administrației lagărului, continuând astfel să lucreze pentru scenă chiar și în detenție.
Scriitorul rus Serghei Bondarin, care s-a aflat împreună cu Feodorov în Siblag, a lăsat una dintre cele mai importante mărturii despre ultimele sale luni. Cei doi se cunoșteau din Odesa, iar Bondarin relatează că deținuții implicați în spectacole mergeau sub escortă aproximativ zece kilometri până la Mariinsk, transportând cu ei costumele și decorurile.
Victor Feodorov a continuat să lucreze până foarte aproape de moarte. O scrisoare trimisă de Bondarin soției sale la 12 martie 1948 relatează că artistului i se făcuse brusc rău după ce, cu numai o zi înainte, asistase la un spectacol pentru care realizase decorurile. Starea sa fizică era grav afectată de detenție.
Data exactă a morții nu se cunoaște, având loc între 5 februarie și 12 martie 1948, în Siblag, în apropiere de Mariinsk, regiunea Kemerovo.
„Golf la Balcic” (ulei pe carton, 19 × 25 cm, semnat și datat dreapta jos „V. Feodorov 1930”) redă, în viziunea lui Victor Feodorov, un țărm luminos, cu ape turcoaz și ceruri ample.
„Orașul electric” (litografie, 49 × 66 cm) transformă orașul modern într-un labirint de arcade, geometrii și tensiuni mecanice, într-o imagine avangardistă, dinamică și vizionară semnată de Victor Feodorov.
„Înger sau demon” (guașă pe carton, 46 × 69 cm) explorează ambivalența dintre lumină și umbră, Victor Feodorov articulând figura centrală într-o compoziție simbolică, tensionată și intens dramatică.
„Nunta lui Figaro” (guașă pe carton, 39,5 × 25 cm) imaginează spațiul operei ca pe un decor elegant, nocturn și ceremonial, Victor Feodorov orchestrând arhitectura scenei într-o compoziție rafinată și teatrală.
„Promenadă nocturnă” (acuarelă, tuș și creion pe hârtie, 35,5 × 23 cm) deschide un peisaj albastru, fluid și misterios, Victor Feodorov împletind siluetele, arborii și lumina nopții într-o compoziție poetică și ușor onirică.
„Fantoma de la Operă” (acuarelă și creion pe hârtie lipită pe carton, 22,5 × 33,5 cm) surprinde tensiunea unui decor teatral cu atmosferă gotică și dramatică, Victor Feodorov transformând spațiul scenei într-o imagine misterioasă, elegantă și plină de mișcare.
„Fantoma de la Operă 2” (acuarelă și tuș pe hârtie, 23 × 32 cm) amplifică tensiunea decorului printr-o arhitectură nocturnă și dramatică, Victor Feodorov construind o scenă misterioasă, teatrală și plină de suspans vizual.
„Măturătorul” (1941, acuarelă și creion pe hârtie, 55 × 37 cm) transformă o scenă urbană modestă într-o meditație asupra muncii și singurătății, Victor Feodorov surprinzând cotidianul cu luciditate și melancolie.
„Așteptare (decor de teatru)” (tempera pe carton subțire, 25 × 40 cm) deschide spațiul scenei ca pe o apariție fastuoasă și suspendată, Victor Feodorov construind o compoziție decorativă, teatrală și plină de tensiunea momentului dinaintea acțiunii.
„Un altfel de Crăciun” (1939, ulei pe placaj, 49,5 × 38 cm) răstoarnă imaginarul festiv într-o scenă neliniștitoare și expresivă, Victor Feodorov activând tensiunea dintre inocență, spectacol și presimțirea catastrofei.
„Spectacolul Taina” (creion pe carton, 36 × 26 cm) propune un decor scenic fastuos, cu arhitecturi orientale și atmosferă ritualică, într-o compoziție ornamentală, luminoasă și intens teatrală semnată de Victor Feodorov.
„Bolero” (acuarelă și creion pe hârtie, 20 × 27,5 cm) transformă scena din „Carmen” într-un decor cald, ritmat și teatral, cu o atmosferă pasională și decorativă, specifică viziunii scenografice a lui Victor Feodorov.
„Flașnetarul din Odesa” (1944, ulei pe placaj, 58 × 45,5 cm) evocă strada ca spațiu al întâlnirii și al teatrului cotidian, într-o compoziție narativă, melancolică și atent construită de Victor Feodorov.
„Luntrașul” (1944, ulei pe carton, 102 × 55 cm) compune o viziune dramatică a trecerii spre infern, într-o imagine amplă, tensionată și străbătută de ecouri mitologice.
„Camera Julietei” (1938, guașă pe hârtie lipită pe carton, 24 × 39 cm) propune un decor de operă elegant și misterios, într-o atmosferă nocturnă și rafinată, semnată de sensibilitatea scenografică a lui Victor Feodorov.
„Evadare” (acuarelă și tuș pe hârtie, 22 × 32,5 cm) transpune universul operei „Fidelio” într-un decor nocturn, rece și apăsător, cu o atmosferă de captivitate, primejdie și tensiune dramatică specifică viziunii scenografice a lui Victor Feodorov.
„Scenă de teatru” (acuarelă și creion pe hârtie lipită pe carton, 20 × 29 cm) imaginează decorul ca pe un spațiu ludic și ornamental, Victor Feodorov construind o compoziție teatrală, colorată și plină de farmec scenografic.
Prin activitatea desfășurată timp de peste două decenii în România, Victor Feodorov aparține deopotrivă istoriei picturii și istoriei scenografiei românești interbelice. Parcursul său, început în mediul artistic al Odesei și continuat la Chișinău și București, a fost întrerupt brutal de detenția sovietică, însă lucrările și documentele păstrate permit recuperarea personalității sale artistice.
Știi mai multe despre Victor FEODOROV, pictor, scenograf? Spune și altora!