Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Aurel BORDENACHE, pictor, sculptor, grafician, machetator de mărci poștale

Aurel Bordenache s-a născut in data de 17 septembrie 1902, Huși, judetul Vaslui, si a incetat din viata in anul 1987, București.

Aurel Bordenache a locuit din 1944 în orașul Codlea.

A urmat Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, Paris, Franța.

Albumul – Aurel Bordenache

„Albumul” (ulei pe pânză, 55 × 45 cm) înfățișează o natură statică cu un album deschis, instrumente de scris și obiecte personale, dispuse pe o masă acoperită cu pânză. Atmosfera meditativă și echilibrul compozițional definesc viziunea lui Aurel Bordenache.

Natură moartă – Aurel Bordenache

„Natură moartă” (ulei pe pânză, 25 × 32 cm) prezintă o compoziție intimă cu bancnote, monede, o carte deschisă, mărgele și un ceas de buzunar, dispuse pe un fond închis. Echilibrul dintre obiecte și rafinamentul detaliului trădează interesul lui Aurel Bordenache pentru simbolistica cotidianului.

Lăutarul (1929) – Aurel Bordenache

„Lăutarul” (ulei pe pânză, 50,5 × 31 cm, semnat dreapta jos grafitat, datat 1929) redă cu expresivitate un muzicant popular, surprins cu sobrietate de Aurel Bordenache.

Figuri din Extremul Orient – Aurel Bordenache

„Figuri din Extremul Orient” (ulei pe pânză) prezintă personaje așezate într-un interior ceremonial, construite din volume ample și forme stilizate, într-o cromatică dominată de tonuri închise și accente calde. Atmosfera solemnă și tratarea decorativă a figurilor evidențiază interesul lui Aurel Bordenache pentru spiritualitate și expresia simbolică a umanului.

Peisaj – Aurel Bordenache

„Peisaj” (ulei pe pânză, 38 × 48 cm) înfățișează un sat adunat în jurul unei biserici cu turn zvelt, integrat într-un peisaj colinar și vegetație densă. Cerul frământat și cromatica subtilă creează o atmosferă lirică, specifică viziunii peisagistice a lui Aurel Bordenache.

Ilustrație Pentru Luceafărul – Aurel Bordenache

Ilustrație Pentru Poezia ,,Luceafărul" (ulei pe carton) transpune într-o formulă abstractizată și delicată universul celebrului poem eminescian. În interpretarea lui Aurel Bordenache, formele fluide și cromatica subtilă sugerează dimensiunea lirică și simbolică a operei literare.

Chip de expresie – Aurel Bordenache

„Chip de expresie” (pastel pe hârtie, 48,5 × 34 cm) prezintă un portret masculin cu privire pătrunzătoare, modelat prin gradații fine și atmosferă caldă, realizat de Aurel Bordenache.

Regele Carol al II-lea al României (1932) – Aurel Bordenache

„Regele Carol al II-lea al României” (ulei pe pânză, 90 × 70 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, „A. Bordenache, 1932”) redă solemnitatea unei imagini oficiale, Aurel Bordenache sugerând prin postura regală, uniforma luminoasă și decorațiile atent marcate autoritatea, prestigiul și distanța ceremonială a portretului.

Prim-Balerini (1925) – Aurel Bordenache

„Prim-Balerini” (ulei pe pânză, 35.5 × 35.5 cm, 1925) surprinde, prin cromatica luminoasă și tușele vibrante ale lui Aurel Bordenache, grația și emoția unui moment din culisele baletului.

Arlechin și colombină – Aurel Bordenache

„Arlechin și colombină” (ulei/lemn, 17 × 12 cm) surprinde o scenă intimă, cu figuri delicate și atmosferă lirică, realizată de Aurel Bordenache.

Trandafiri roz (1929) – Aurel Bordenache

„Trandafiri roz” (ulei pe pânză lipită pe carton, 21,5×14 cm, semnat stânga sus cu alb, datat 1929) redă, prin Aurel Bordenache, o compoziție florală delicată, în tonuri pastelate și tușe fine.

Printr-un proiect pe care l-a realizat cu Nicolae Iorga, a obtinut fonduri pentru Universitatea Bucuresti realizand modelul pentru carnetul si insigna Ligii culturale si modelul pentru timbrele universitare. Din vanzarea acestora s-au obtiunut fondurile.

Sala Tronului din Palatul Regal, inaugurată la 1 ianuarie 1935 în prezența regelui Carol al II-lea și a reginei Maria, a fost decorată cu portretele regilor Carol I și Ferdinand I realizate de artist.

Basoreliefurile care decorează fațada mausoleul eroilor amplasat în satul Mărăști, comuna Răcoasa, au fost executate de către Bordenache, care s-a inspirit din fapte petrecute în realitate la Bătălia de la Mărăști.

A ilustrat volumul de poezii de Eminescu, aparut in 1944 la Cartea Romaneasca sub ingrijirea lui M. Toneghin, volum pentru care a realizat 150 de desene in tus.

Legăturile artistului cu Casa Regală au dus la persecuția sa, după 1947. A fost închis, în perioada 1948 – 1950, apoi a trăit izolat la Codlea, lucrările sale nefiind acceptate în expoziţiile oficiale.