Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Dimitrie HORNUNG, pictor, gravor

Dimitrie Hornung s-a născut în anul 1909 și a încetat din viață în anul 1972.

A fost  pictor și gravor, afirmat în special prin creația sa de artă sacră, în stil neobizantin, dar și prin ciclurile de gravură cu tematică religioasă.

Între anii 1939 și 1943 a participat la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură, consolidându-și poziția în peisajul artistic românesc al epocii. În anii ’40 a fost inclus în proiectul editorial coordonat de Ștefan Georgescu-Gorjan, șeful proiectului de execuție al Coloanei Infinitului de Constantin Brâncuși, care, după finalizarea lucrării și revenirea la București, a inițiat editarea unor mape de gravuri semnate de tineri artiști promovați de Editura GORJAN.

Albumul „Patimile Domnului”, semnat de Dimitrie Hornung, cuprinde 7 gravuri color și a fost însoțit de un studiu semnat de Ștefan Georgescu-Gorjan. Volumul face parte din cele patru cărți de artă publicate în acea perioadă, alături de lucrări semnate de Nicolae Brana, Vasile Dobrian și Fred Micos. Ciclul „Patimile Domnului” relevă forța expresivă a desenului și rigoarea compozițională, în care linia, contrastul și culoarea susțin dramatismul scenei sacre.

În perioada 1953–1956 se efectuează reparații capitale ale bisericii ortodoxe vechi din Sulina, pictura fiind realizată de Dimitrie Hornung. De-a lungul carierei a pictat numeroase lăcașuri de cult, atât înainte, cât și după 1944, între care Parohia Mierlari – Protoieria Ilfov Sud (1934), biserici din Basarabia, biserica din Vâlcele-Olt (1946), Biserica Sfinții Ierarhi Nicolae și Alexandru (1957), Biserica episcopală din Huși, Biserica Adormirea Maicii Domnului Militari I (1952, 1968).

Ultima biserică la care a lucrat a fost Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel „Belvedere” din Regie, sector 6, București. Lucrările, începute în 1965, în stil neobizantin cu influențe El Greco, nu au fost finalizate din cauza îmbolnăvirii și decesului artistului; pictura în frescă a fost ulterior încheiată de Vasile Caraman, în 1974.

Pionier (1948) – Dimitrie Hornung

„Pionier” (creioane colorate pe hârtie, 16 × 20 cm), semnat stânga jos, în creion, și datat Bradu–Sibiu, 1948, surprinde la Dimitrie Hornung portretul unui tânăr cu privire hotărâtă.

Pioniere (1948) – Dimitrie Hornung

„Pioniere” (creioane colorate pe hârtie, 20 × 27 cm), semnată stânga jos, în creion, și datată Bradu–Sibiu, 1948, redă la Dimitrie Hornung două portrete feminine, surprinse prin linie expresivă.

Natură statică – Dimitrie Hornung

„Natură statică” (ulei pe pânză, 77 × 104 cm), semnată stânga jos cu negru, surprinde la Dimitrie Hornung o compoziție de atelier, cu instrumente și obiecte pe masă.

Intrarea în Ierusalim – Dimitrie Hornung

„Intrarea în Ierusalim” (din ciclul Patimile Domnului, gravură color, 30 × 28 cm) redă, în viziunea lui Dimitrie Hornung, scena biblică în registru expresiv.

Dimitrie HORNUNG, pictor, gravor

Dimitrie HORNUNG, pictor, gravor

Stilul său artistic se înscrie în tradiția neobizantină, cu o structură compozițională fermă, figuri alungite și o spiritualizare accentuată a chipurilor. Gravurile din ciclul „Patimile Domnului” evidențiază un desen energic, cu contraste puternice și o cromatică redusă, menită să intensifice dramatismul momentului. În pictura murală, Hornung îmbină rigoarea canonică cu o sensibilitate expresivă ce amintește, prin verticalitate și tensiune interioară, de filonul spiritual al artei bizantine târzii, filtrat printr-o viziune personală.

Expoziții:

1939–1943 – Participări la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură

Opera lui Dimitrie Hornung rămâne legată de spațiul artei sacre românești din secolul al XX-lea, prin gravura religioasă și prin ampla activitate de pictură bisericească, care i-a definit vocația și locul în istoria artei românești.