Ludovic BASSARAB, pictor
Ludovic Bassarab s-a născut in anul 1868, in Galați, si a încetat din viata in anul 1933, la București.
A fost un pictor român influențat de academism și a rămas o figură aparte în galeria artei românești din prima jumătate a secolului XX, mai ales prin miniatură și prin temele sale predilecte, interioarele de lăcașuri de cult și peisajele bucolice ori scenele din viața rurală românească. A fost tatăl artistei Ioana Bassarab.
A provenit dintr-o familie cu rădăcini boierești moldovenești, iar despre descendența sa a fost consemnat: „cobora, după tată, dintr-o veche familie moldovenească, fiind fiul maiorului Constantin Bassarab și nepotul lui Gheorghe Barbu Bassarab, vornic al Hotinului, iar după mamă din familia Neumayer, fiind nepotul colonelului Ludovic Neumayer și strănepotul generalului rus Sanders”.
În colecția de artă plastică a medicului Nicolae Minovici au existat două lucrări ale sale, „La păscut” și „Interior de biserică”, ambele de mici dimensiuni, în care a reluat motivele care l-au definit: interioarele intime de biserică și peisajul bucolic, de inspirație grigoresciană.
Ludovic Bassarab a studiat la Academia de Belle-Arte din Iași, la clasa profesorului Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, apoi a urmat cursuri de pictură la München, la Academia de Arte Frumoase, unde s-a înscris la Academia Regală de Arte Frumoase și i-a avut profesori pe Nikolaos Gyzis, Otto Seitz și Ludwig von Herterich.
A petrecut, în același timp, doi ani studiind arhitectura, iar ulterior a urmat un stagiu de pregătire la Paris, în anul 1900, atras de marile muzee de artă. În amintirile colegului Kimon Loghi au fost menționați și alți români aflați la München în acei ani, iar Bassarab s-a aflat în acest mediu de formare care i-a consolidat disciplina de atelier și gustul pentru rigoarea desenului.
După întoarcerea în România, Ludovic Bassarab a expus frecvent la București și a devenit membru al Societății „Tinerimea artistică”, intrând în această societate din 1910 ca membru societar și devenind, din 1912, secretar. A mai expus alături de „Cercul artistic de pictură și sculptură” (1903), „Societatea generală a pictorilor, sculptorilor arhitecților din România” (1909), precum și la Expoziția oficială a artiștilor în viață (1913).
În privința manierei sale, opera i-a rămas marcată de academismul școlilor în care a studiat, iar subiectele au gravitat adesea spre scenele rurale, peisajele și interioarele de biserici, într-un registru sobru, atent la tehnică și la atmosferă.
Cronicarul de artă Henri Blazian l-a așezat într-o categorie care a spus mult despre etica lui de artist și despre felul în care a fost privit în epocă, când a afirmat că îl plasa pe Ludovic Bassarab „printre meșteșugarii modești dar onești ai artei, atitudine preferabilă noilor generații, prea îndrăznețe și insuficient stăpânitoare ale tehnicii, furnizând forme fără fond.”
În contextul expoziției personale din 1908, unde a depășit pictura propriu-zisă și a arătat un interes puternic pentru obiect și tehnici considerate „minore”, a expus cutii pirogravate și un taler, iar despre acestea s-a consemnat că B. Brănișteanu a văzut „mici obiecte care ar face onoare artei industriale din țările cele mai înaintate”.
În creația sa a dominat miniatura, rar practicată la pictorii români, pe suport din pergament sau fildeș, iar această îndemânare l-a condus spre interioare „pline de căldură și de viață” și apoi spre realizarea unor lucrări de mare finețe aplicată. A cultivat și compoziții ornamentale și decorative, medalioane, planșe și basoreliefuri, într-un stil decorativ influențat de arta bizantină.
A fost însărcinat de Ministerul de finanțe pentru realizarea compozițiilor unor timbre fiscale, monede și bancnote și a ajuns să fie asociat, prin precizie și minuție, cu zona în care imaginea trebuia să fie deopotrivă frumoasă și impecabil executată.
„Interior de biserică” (ulei pe carton, 35 × 25 cm, semnat dreapta jos) este o lucrare expresivă a lui Ludovic Bassarab, surprinzând un moment liturgic în atmosfera caldă a unei biserici de sat.
Ludovic Bassarab, în „Calcule” (ulei pe pânză, 31 × 26 cm, anii ’20, semnat stânga sus cu roșu „Bassarab”), surprinde un bărbat meditativ, cu pipă, aplecat asupra unei hârtii.
„Târg” (ulei pe pânză lipită pe carton, 27 × 36 cm, semnat dreapta jos cu creionul) redă o scenă rurală animată, Ludovic Bassarab surprinzând forfota locului prin tonuri luminoase și compoziție amplă.
„Tătar” (ulei pe pânză lipită pe carton, 35 × 25 cm, semnat stânga jos, în creion) redă, prin expresivitatea lui Ludovic Bassarab, chipul unui bătrân cu privire intensă.
În „Copilărie pe străzile din Balcic” (ulei pe carton, 19 × 35 cm, semnat jos stânga cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde doi copii zâmbitori pe o stradă pietruită, între case albe din piatră, într-o scenă luminoasă și plină de naturalețe.
„Țărăncuță în fața casei” (acuarelă, 18 × 13 cm, semnat dreapta jos cu tuș negru) surprinde, prin privirea sensibilă a lui Ludovic Bassarab, o scenă rurală intimă, cu lumină caldă și atmosferă domestică.
„Târg” (ulei pe carton) prezintă o scenă animată de piață cu oameni și căruțe dispuse într-un spațiu deschis, lucrare realizată de Ludovic Bassarab, păstrată în Colecția Pinacotecii București.
„La Cârciumă” (ulei pe carton, 25 × 27 cm, semnat dreapta jos, în pastă, „Bassarab”) redă, în stilul lui Ludovic Bassarab, o scenă de interior rustic cu personaje.
În „Citindu-l pe Dostoievski” (ulei pe carton, 25 × 35 cm, semnat sus stânga cu creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde un bătrân absorbit de lectură, luminat lateral, înconjurat de cărți.
„Casă Țărănească” (acuarelă, 9 × 14 cm, semnat stânga jos cu brun) redă, prin sensibilitatea lui Ludovic Bassarab, o locuință rurală simplă, integrată armonios într-un peisaj colinar luminos.
„Hora la Sat” (ulei pe carton, 20 × 35 cm, semnat dreapta jos „Bassarab”) surprinde, în viziunea lui Ludovic Bassarab, o horă rurală animată.
„Întoarcerea de la Câmp” (ulei pe carton, 29 × 39,5 cm, semnat dreapta jos „Bassarab”) redă, în stilul lui Ludovic Basarab, un car cu boi pe un drum rural.
În „Care cu vin, de sărbători” (ulei pe carton, 20,5 × 35 cm, anii ’20, semnat dreapta jos cu creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o iarnă rurală cu care trase de boi.
În „Călcătoreasa” (ulei pe carton, 15,5 × 20 cm, semnat sus dreapta cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o femeie concentrată asupra călcatului, luminată de fereastră.
„Interior de pădure”, surprinde, prin sensibilitatea lui Ludovic Bassarab, un drum luminat printre trunchiuri verticale, într-o atmosferă calmă și meditativă.
În „Căldărarul” (ulei pe carton, 8 × 17,5 cm, semnat sus stânga cu creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab prezintă un meșter lucrând lângă un foc mic.
În „Pictorul de icoane” (ulei pe lemn, 11 × 9 cm, semnat jos dreapta cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde un călugăr lucrând la o icoană a Maicii Domnului.
În „La cârciuma satului” (ulei pe carton, 21 × 29 cm, semnat jos dreapta cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde atmosfera veselă a unui local rural.
„Călugăr în strană”, de Ludovic Bassarab, ulei pe carton (24 × 18,5 cm), semnat stânga jos, în creion, „Bassarab”.
În „Stradă în sat” (acuarelă pe hârtie, 18 × 24 cm, semnat jos stânga cu peniță „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o uliță liniștită.
În „Natură statică cu garoafe” (ulei pe carton, 39,5 × 29,5 cm, semnat jos stânga cu creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab prezintă un buchet bogat de garoafe roz, albe și roșii.
În „Turmă și păstori” (ulei pe carton, 32,5 × 44 cm, semnat jos stânga), Ludovic Bassarab redă doi păstori supraveghind o turmă numeroasă pe o colină luminoasă, cu munții în fundal.
În „Popas” (ulei pe carton, 19,5 × 31,5 cm, semnat dreapta jos în creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o scenă rustică: o familie odihnindu-se lângă cort și care cu cai, într-un peisaj deschis.
În „Evreu citind Tora” (ulei pe carton, 24 × 34 cm, 1915–1920, semnat dreapta sus cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde un bătrân concentrat asupra lecturii, luminat blând de fereastră.
În „Scrisoarea de dragoste” (ulei pe carton, 12 × 15 cm, cca. 1905–1910, semnat dreapta jos cu brun „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o femeie în rochie albă, luminată cald, citind o scrisoare într-un interior intim decorat cu tablouri și mobilier elegant.
În „Întoarcerea de la târg” (ulei pe carton, 17,5 × 25,5 cm, semnat stânga jos în pastă „Bassarab”), Ludovic Bassarab redă un drum rural însorit, cu o căruță trasă de boi și personaje în mers.
În „Păstoriță” (ulei pe carton, 13 × 23,5 cm, semnat stânga jos în pastă „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde o tânără odihnindu-se în iarbă, sub un copac, în timp ce oile pasc liniștite.
În „Trecerea râului” (ulei pe carton, 22 × 33 cm, semnat stânga jos cu negru „Bassarab”), Ludovic Bassarab surprinde care cu boi traversând apa, într-un peisaj montan dens și luminos.
În „Slujba de duminică” (ulei pe carton, 25 × 18 cm, semnat dreapta jos în pastă „Bassarab”), Ludovic Bassarab redă interiorul unei biserici cu credincioși și preot în timpul ritualului.
În „Zi de sărbătoare” (ulei pe carton, 24,5 × 35 cm, semnat dreapta jos în creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab redă o scenă rurală festivă, cu joc tradițional, lăutari și oameni adunați lângă biserică.
În „La seceriș” (ulei pe carton, 23 × 27,5 cm, semnat dreapta jos cu brun „Basarab”), Ludovic Bassarab surprinde o zi de muncă în câmp, cu secerători împrăștiați pe ogor, care, boi și snopi de grâu.
În „Viața la câmpie” (ulei pe carton, 25 × 35 cm, semnat dreapta jos în creion „Bassarab”), Ludovic Bassarab prezintă un colț de gospodărie rurală.
„Scaun” - scaun din lemn decorat cu motive sculptate, realizat de L. Bassarab.
„Afaceri” (ulei pe pânză, 18 × 21,5 cm, semnat dreapta jos) surprinde o scenă intimă de interior, redată cu sobrietate și atmosferă de Ludovic Bassarab.
„Amiază în ogradă” (ulei pe lemn, 16 × 24 cm, semnat stânga jos) evocă o scenă rurală tihnită, redată cu lumină caldă și sobrietatea lui Ludovic Bassarab.
Expoziții ale artistului
- 1913 – Expoziția oficială a artiștilor în viață
- 1912 – A devenit secretar al „Tinerimii artistice” (în contextul participărilor și expunerilor cu societatea)
- 1910 – A devenit membru societar al „Tinerimii artistice” (în contextul expunerilor cu societatea)
- 1909 – A expus cu „Societatea generală a pictorilor, sculptorilor arhitecților din România”
- 1908 – Expoziție personală, Rotonda Ateneului Român (cu pictură și pirogravură / piro-sculptură)
- 1903 – A expus cu „Cercul artistic de pictură și sculptură”
- 1900 – Stagiu de pregătire la Paris (în contextul formării și contactului cu marile muzee)
- 1898 – A expus la Palatul de Cristal, München
- – A expus la Berlin, alături de pictori germani și străini
- – A participat la Salonul Oficial și a avut expoziții personale la București
Știi mai multe despre Ludovic BASSARAB, pictor? Spune și altora!