Amalia CRIȘAN, pictor
Amalia Crișan s-a născut în data de 1 decembrie 2001, la Cluj-Napoca, județul Cluj. Preocuparea pentru artă a început foarte devreme, iar formarea sa s-a desfășurat progresiv, de la studiul desenului și al picturii în copilărie până la pregătirea academică în Italia.
În timp, preocupările sale au evoluat de la peisaj, desen și studiul atent al naturii către o pictură în care observația, memoria, intimitatea și experiența directă devin elemente ale procesului artistic.
Formarea artistică
Între 2006 și 2015, Amalia Crișan a studiat arta și pictura sub îndrumarea profesoarei Margareta Catrinu. Între 2012 și 2014 a urmat studii de grafică cu profesorul Duiliu Crișan, la Școala de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, iar în perioada 2014–2015 și-a continuat pregătirea în grafică sub îndrumarea profesoarei Ioana Popa. În 2015 a obținut Diploma în Grafică a Școlii de Arte „Tudor Jarda”.
În 2015 a efectuat și o călătorie de studiu la Iași, unde a lucrat alături de pictorul Hristache Vrânceanu.
Între 2017 și 2021, a studiat la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, iar din 2021 și-a continuat pregătirea la Accademia di Belle Arti di Bologna, în Italia.
Creația Amaliei Crișan
Crezul artistic al Amaliei Crișan poate fi sintetizat prin ideea căutării frumuseții și a descoperirii esteticului în multiplele sale forme. În formarea sensibilității sale vizuale, artista s-a apropiat în mod special de creația unor pictori precum John Constable și Nicolae Grigorescu, fiind atrasă de relația acestora cu natura, de atmosferă și de dimensiunea poetică a peisajului.
Natura reprezintă una dintre constantele creației sale. Peisajele, vegetația, florile și spațiile rurale sunt construite prin tonuri întunecate, contraste și pete stilizate, acestea din urmă devenind unul dintre elementele recognoscibile ale limbajului său plastic. Imaginea nu urmărește însă simpla reproducere a realității, ci deschiderea către o lume care poate dobândi o dimensiune poetică, uneori aproape mitică.
Arborele ocupă un loc important în acest univers. Pentru artistă, el concentrează sensuri legate de viață, atât în dimensiunea fizică, cât și în cea spirituală, iar natura devine o sursă de cunoaștere și reflecție.
În același timp, creația Amaliei Crișan nu se limitează la tradiția peisajului. Printre referințele artistice evocate în materialele dedicate operei sale apar Giacomo Balla, Lavinia Fontana, Sofonisba Anguissola și Hermann Nitsch, alături de elemente provenite din cultura populară românească.
Evoluția recentă a picturii sale arată o extindere a preocupărilor către spațiul domestic și către semnificațiile ascunse ale obiectelor obișnuite.
Activitatea Amaliei Crișan a atras atenția presei culturale încă din primii ani ai parcursului său. Lucrările și activitatea sa au fost prezentate de TVR Cluj, Radio România Cluj, EBS Radio, Făclia, Tribuna, Convorbiri Literare, Transylvania Reporter, Q Magazine, Helikon și alte publicații și instituții media.
În 2016, revista Tribuna a reprodus lucrări ale artistei alături de un text semnat de Călin Stegerean, iar revista Helikon a publicat reproduceri după lucrările „Satir”, „Leopard”, „Piatra Dracului – Hida” și „Fântână”. În 2017, lucrările sale au ilustrat primul număr din acel an al revistei Convorbiri Literare.
Lucrări semnate de Amalia Crișan se află în colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, Radio România Cluj, Liceului „Onisifor Ghibu”, Galeriei Școlii de Arte „Tudor Jarda” și Muzeului de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea. Alte lucrări se găsesc în colecții particulare din România, Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii.
De la interesul timpuriu pentru peisaj și natură până la cercetările recente asupra intimității, spațiului domestic și grădinii, creația Amaliei Crișan indică un proces continuu de transformare. Observația rămâne esențială, însă realitatea privită nu este preluată ca atare: ea trece prin memorie și experiență pentru a fi reorganizată într-o imagine nouă.
În „Primăvara” (ulei pe pânză, 60 × 60 cm, semnat dreapta jos cu verde, datat 2014), Amalia Crișan construiește o țesătură vegetală delicată, unde transparența tușei și ritmul liniar sugerează renașterea naturii.
„Poză de album” (2019, acrilic pe pânză, 120 × 80 cm) construiește o imagine de familie austeră și neliniștitoare, în care Amalia Crișan combină frontalitatea personajelor, fondul roșu intens și tonurile întunecate într-o scenă gravă, memorabilă și încărcată de tensiune.
„Străjer” (2018, acrilic pe pânză, 150 × 60 cm) ridică silueta arborelui într-un semn vertical de veghe și rezistență. În compoziția Amaliei Crișan, trunchiul întunecat, cerul turcoaz și vegetația de la bază creează o imagine tensionată, solitară și profund simbolică.
„Străjer 2” (2018, acrilic pe pânză, margini cu sfoară, 60 × 30 cm) reduce peisajul la silueta verticală a unui arbore solitar, iar Amalia Crișan transpune albastrul, verdele și textura punctiformă într-o imagine tăcută despre veghe, fragilitate și rezistență.
„18 Octombrie” (2020, acrilic pe carton pânzat, ramă intervenită și modificată, 35 × 31 cm; 24 × 18 cm fără ramă) transformă rama într-o parte activă a lucrării, iar Amalia Crișan combină textura metalică, suprafața ovală și intervenția picturală într-o imagine austeră, memorială și enigmatică.
„Poem românesc” (2018, acrilic pe pânză, 240 × 160 cm) deschide un culoar vegetal către lumină, într-o compoziție amplă prin care Amalia Crișan transformă natura într-un spațiu al memoriei, al misterului și al unei sensibilități aproape ritualice.
„Flori de foc” (2019, acrilic pe pânză, 70 × 50 cm) transformă motivul vegetal într-o apariție dramatică, iar Amalia Crișan transpune florile întunecate pe fondul roșu intens într-o imagine tensionată, viscerală și memorabilă.
„Florile pământului I” (2018, acrilic pe pânză, 70 × 50 cm) așază vegetația într-un spațiu dens, aproape ritualic, în care Amalia Crișan combină cerul deschis, masa vegetală și florile întunecate într-o imagine despre fragilitate, rădăcini și memoria naturii.
„Fotografie” (2019, acrilic pe carton pânzat și ramă intervenită, 44 × 37 cm; 37 × 30 cm fără ramă) comprimă imaginea într-un registru aproape nocturn, Amalia Crișan transformând siluetele arborilor și rama pictată într-o meditație austeră despre memorie, absență și fragilitatea privirii.
„Dincolo de văl” / „Beyond the Veil” (2024, acrilic și spray graffiti pe pânză, 150 × 100 cm) propune o imagine tensionată a ascunderii și expunerii, în care Amalia Crișan combină faldul roșu, fondul întunecat și urmele gestuale într-o compoziție intensă, ambiguă și tulburătoare.
„Sensibilitate” (2019, acrilic pe pânză, 20 × 20 cm) reduce peisajul la câteva semne fragile, într-o atmosferă întunecată și tăcută, prin care Amalia Crișan sugerează vulnerabilitatea, singurătatea și rezistența discretă a formelor vii.
„Copaci inundați de ceață turcoaz” (2018, acrilic pe pânză, 70 × 50 cm) transformă arborii într-o rețea fragilă de semne, iar Amalia Crișan combină turcoazul, ritmul punctiform și liniile întunecate într-o imagine vegetală densă, hipnotică și sensibilă.
„Sentiment” (2019, acrilic pe pânză, 50 × 50 × 2 cm) construiește o rețea tensionată de linii luminoase peste un fond roșu-negru, în care Amalia Crișan transpune fragilitatea emoției într-o imagine intensă, nervoasă și profund expresivă.
„Fereastră” (2019, acrilic pe pânză, 70 × 50 cm) deschide o zonă de lumină fragilă în interiorul unui câmp întunecat, iar Amalia Crișan transformă contrastul dintre flori și fundal într-o imagine a memoriei, izolării și vulnerabilității discrete.
„Erotismul tăcut al obișnuitului” / „The Quiet Eroticism of the Ordinary” (2024, acrilic și pastel uleios pe pânză, 15 × 15 cm) transformă obiectele cotidiene într-o scenă tensionată și ambiguă, în care Amalia Crișan comprimă intimitatea gesturilor mărunte într-o imagine discretă, senzorială și neliniștitoare.
Expozițiile Amaliei Crișan
2026 – „Fieldwork”, expoziție personală, IAGA Contemporary Art, Cluj-Napoca; curator: Liviu Bulea; 8 octombrie – 12 noiembrie 2026.
2024–2025 – „Wrapped in Silence: The Eroticism of the Everyday”, expoziție personală, IAGA Contemporary Art, Cluj-Napoca; curator: Liviu Bulea.
2017 – La invitația actorului Florin Piersic, lucrarea „Peisaj din Drăgășani” este integrată în scenografia spectacolului Străini în noapte de Eric Assous, Cluj-Napoca.
2016 – Expoziție personală, Cinema „Florin Piersic”, Cluj-Napoca; curator: Ioana Călin.
2016 – Expoziție personală, Radio România Cluj; curator: Rodica Tulbure.
2016 – Expoziție personală de grafică, desen și gravură, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca; curator: Tudor Sălăgean.
Noiembrie 2015 – La invitația lui Adrian Suciu, expune trei lucrări la București și Sibiu, în cadrul acțiunilor Direcției 9.
2013–2015 – Participă la expozițiile itinerante „Clujul – Orașul Comoară”, prezentate la Chișinău, Cernăuți, Deva, Oradea, Sfântu Gheorghe, Alba Iulia, Baia Mare, Brăila, Câmpia Turzii și Timișoara.
2012–2015 – Participă la expozițiile Școlii de Arte „Tudor Jarda”.
2014 – Expoziție personală, Hotel Melody, Cluj-Napoca.
2013 – Expoziția personală „DA – DA.AC.56.2013”, Casino – Centrul de Cultură Urbană, Cluj-Napoca; 56 de lucrări.
2010 – Expoziție personală, Turnul Croitorilor, Cluj-Napoca; curator: Elisabeth Karin Hann; 35 de lucrări.
Știi mai multe despre Amalia CRIȘAN, pictor? Spune și altora!