Cornelia OLTEANU, ilustratoare și pictoriță
Cornelia OLTEANU s-a născut la 1 iulie 1927, în București, și s-a stins din viață la 1 februarie 2007, la Paris.
A studiat la Academia de Belle-Arte din București, fiind elevă a profesorului Jean Al. Steriadi, cel mai probabil în jurul anului 1947.
Perioada de formare a Corneliei OLTEANU s-a suprapus cu instaurarea regimului comunist, moment care a modificat profund mediul artistic românesc. Mulți artiști au fost împinși în direcția propagandei oficiale, iar libertatea de expresie a fost sever restrânsă. Pentru unii dintre aceștia, ilustrația de carte pentru copii a devenit un spațiu de refugiu creativ, o zonă respirabilă în care se mai putea păstra un echilibru între artă și ideologie.
Cornelia OLTEANU s-a afirmat în această nișă, devenind o prezență activă în anii 1950–1960. A colaborat în special cu Editura Tineretului, pentru care a realizat numeroase volume ilustrate și coperte.
Grafica sa se remarcă prin claritate, rigoare și echilibru, cu personaje și peisaje ordonate, reprezentate cu respect pentru proporție și detaliu. În același timp, artista introduce în compoziții elemente florale și motive decorative, care dau o notă de delicatețe și sensibilitate, mai ales în ilustrațiile de copertă.
Deși creația ei se înscrie în stilul sobru al perioadei, Cornelia OLTEANU a reușit să aducă în paginile cărților pentru copii o lumină calmă și o grație vizuală, echilibrând rigorile doctrinare cu poezia desenului.
Printre volumele ilustrate de Cornelia OLTEANU se numără:
Clocot-Voinicul – Ion Jipa (1951, Ed. Tineretului)
Oul năzdăvan – Ion Istrati (1952, Ed. Tineretului)
Basme – Al. Gheorghiu-Pogonești (1952, Ed. Tineretului)
Vălurea – Viorica Huber (1953, Ed. Tineretului)
Fram, ursul polar – Cezar Petrescu (1953, Ed. Tineretului)
Din lumea celor ce nu cuvântă – Emil Gârleanu (1955, Ed. Tineretului; reeditat ulterior și în limba germană)
Punguța cu doi bani – Ion Creangă (1957, Ed. Tineretului; multiple reeditări)
Croitorașul cel viteaz – Frații Grimm (1958, Ed. Tineretului, Colecția „Traista cu povești”)
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte – Petre Ispirescu (1961, Ed. Meridiane)
Pagini alese – Emil Gârleanu (1958, Ed. Tineretului, Colecția „Biblioteca școlarului”)
Povestiri despre pădure – Florin Iordăchescu (1963, Min. economiei forestiere)
Multe dintre lucrările ei au fost publicate și în traduceri internaționale – în germană, maghiară, engleză și franceză –, fapt ce confirmă recunoașterea calității artistice a ilustrațiilor sale.
În 1963, un articol semnat de Marin Mihalache în revista Arta Plastică (anul X, nr. 9) nota că artista, aflată la cea de-a doua expoziție personală, renunțase la ilustrația de carte pentru copii, dedicându-se picturii de șevalet.
Deși ulterior numele său a dispărut din circuitul artistic românesc, Cornelia OLTEANU rămâne una dintre ilustratoarele importante ale deceniului 1950, parte a generației care a construit, cu discreție și rafinament, fundamentele graficii românești de carte pentru copii.
Știi mai multe despre Cornelia OLTEANU, ilustratoare și pictoriță? Spune și altora!