Ioan DEVA, sculptor
Ioan Deva s-a născut în data de 6 aprilie 1947, la Blaj, județul Alba, și a încetat din viață în anul 2020. Sculptor, pictor, poet și fotograf, a fost o prezență activă în viața culturală a Blajului, oraș de care și-a legat o mare parte a creației artistice și literare.
Activitatea artistică
Ioan Deva a cultivat sculptura și pictura, abordând teme cu semnificații simbolice, existențiale și spirituale. Lucrările sale reflectă interesul pentru condiția umană, pentru relația dintre materie și spirit și pentru posibilitățile de exprimare metaforică ale formei plastice.
A participat la manifestări culturale și expoziționale organizate la Blaj, inclusiv la Tabăra Internațională de Artă „Ioan Inocențiu Micu-Klein”, inițiată în 1997 de pictorul Horea Cucerzan. Această manifestare a reunit, de-a lungul anilor, artiști români și străini, contribuind la constituirea unei colecții de artă contemporană în patrimoniul Muzeului de Istorie „Augustin Bunea” din Blaj.
Creația lui Ioan Deva a fost analizată și prezentată de istoricul și criticul de artă Cornel Tatai-Baltă, preocupat de documentarea vieții artistice blăjene.
Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, în 2017, activitatea artistului a fost evocată în cadrul unui vernisaj, fiind prezentat albumul omagial „Poezie, sculptură și muzică”.
Activitatea literară
În paralel cu artele vizuale, Ioan Deva a desfășurat o activitate poetică susținută, publicând mai multe volume de versuri, între care „Fructul oprit” (2010), „Poezie sculptură” (2016) și „Sculptură” (2016).
Poezia sa se înscrie în aceeași sferă de preocupări spirituale și existențiale întâlnite în creația plastică. O parte dintre versurile sale au fost traduse în limbi străine de fiica sa, Lili Mărginean.
Stil și creație
Opera plastică a lui Ioan Deva se caracterizează prin interesul pentru simbol și expresia metaforică, formele și imaginile devenind mijloace de reflecție asupra existenței și spiritualității.
În sculptură, artistul a urmărit expresivitatea volumelor și capacitatea materiei de a transmite idei și stări, în timp ce pictura sa dezvoltă un limbaj vizual cu accente poetice. Legătura dintre imagine și cuvânt constituie o particularitate a creației sale, în care preocupările plastice și literare se completează reciproc.
„Altar (Dac)” evocă spiritualitatea ancestrală și legătura dintre om și sacru, Ioan Deva transformând formele arhaice ale lemnului într-o compoziție simbolică despre ritual, identitate și memoria originilor.
„Sat” (1947, acuarelă, 41 × 28 cm) surprinde, în viziunea lui Ioan Deva, un nucleu rural fluid, redat prin transparențe verzi și ritmuri lirice.
„Poarta îngerilor” propune o imagine simbolică a trecerii și a înălțării, Ioan Deva ordonând volumele din lemn într-o compoziție cu rezonanță sacră, în care arcadele succesive sugerează accesul spre un spațiu interiorizat, de lumină și protecție.
„Zbor (Înger urcând)” evocă ascensiunea spirituală prin aripile desfăcute și verticalitatea compoziției, iar Ioan Deva transpune în lemn ideea desprinderii de lumea materială și a înălțării către divin.
„Romanică” evocă solemnitatea arhitecturii medievale prin arcadele rotunjite și verticalitatea compoziției, Ioan Deva transpunând în lemn armonia formelor romanice și simbolistica spațiului sacru.
„Fructul oprit” evocă simbolul biblic al tentației și al cunoașterii interzise, Ioan Deva transformând formele sinuoase ale lemnului într-o expresie a conflictului dintre dorință, libertate și interdicție.
Ioan Deva rămâne legat de patrimoniul cultural al Blajului, prin lucrările sale și prin participarea la viața artistică a orașului. După dispariția sa, creația i-a fost readusă în atenția publicului prin expoziții comemorative, inclusiv „In memoriam Ioan Deva (1947–2020)”, dedicată sculpturii sale.
Știi mai multe despre Ioan DEVA, sculptor? Spune și altora!