Pavel Terțiu, meșterul măștilor populare din Nereju, Vrancea

|
17 vizualizări

Meșterul Pavel Terțiu este renumit atât în țară, cât și pe plan internațional pentru originalitatea creațiilor sale în domeniul măștilor populare, pentru dăruirea și pasiunea cu care mânuia uneltele simple: cuțitul, foarfeca, acul, tesla, sfredelul, ciocanul, cleștele, pensula.
Originar din comuna Nereju, județul Vrancea, s-a născut în anul 1899 și a crescut în mediul caracteristic satului tradițional vrâncean, cu o bogată și originală cultură populară, cu datini și obiceiuri străvechi, cu creații folclorice și de artă populară autentice, pline de vigoare și frumusețe.

Pavel Terțiu, meșterul măștilor populare din Nereju, Vrancea

În tinerețe a luat contact cu mai mulți dintre bătrânii satului care lucrau măști pentru anumite obiceiuri legate de ciclul vieții sau de sărbători. Meșterul a fost atras, încă de pe atunci, de această artă și a fost îndrumat de bunicul său.
Pavel Terțiu a confecționat în principal măști antropomorfe, dar și zoomorfe. Principalele personaje reprezentate de măști sunt: bătrânul sau unchiul, baba, tânărul, dracul, popa, călugărul, doctorul, negustorul, ofițerul, mireasa, țiganul, țiganca, ursul, capra. Primele măști apărute sunt cele de moș și babă care, de altfel, au și cea mai largă răspândire în țara noastră.
Materialele pe care meșterul le folosea pentru a confecționa măști erau simple și la îndemâna fiecăruia: bucăți de blană, lemn, pânză, bucăți de stofă, pălării uzate, panglici, boabe mari de fasole, coji de nucă, plăcuțe de metal, bănuți de metal, coarne de animale, vopsea ș.a. Talentul lui Pavel Terțiu a constat, însă, în ușurința cu care construia din aceste materiale simple, măști care prin expresia lor plastică, să reprezinte personaje, să le definească, să trezească interesul și aprecierea comunității.

Pavel Terțiu, meșterul măștilor populare din Nereju, Vrancea

În activitatea lui Pavel Terțiu se pot distinge două mari etape: în prima etapă, fețele măștilor erau confecționate cu precădere din piele și păr de capră sau de vițel, iar calotele dintr-o altă piele, de oaie. În a doua etapă, trece la folosirea amplă a lemnului pentru a construi fața măștii, ceea ce a dus la diminuarea posibilităților de diversificare a expresiei.
Cele mai valoroase măști create de Pavel Terțiu au intrat în patrimoniul muzeal: Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul etnografic al Moldovei din Iași, Muzeul etnografic din Focșani.

Meșterul a fost, de asemenea, o sursă de inspirație pentru generațiile următoare și a transmis mai departe dragostea față de arta populară. Astfel, chiar fiul său, Șerban Terțiu, a devenit unul dintre cei mai renumiți creatori de măști populare din timpurile noastre, fiind declarat „Tezaur Uman Viu” în anul 2018.
Pentru aportul adus la îmbogățirea tezaurului culturii populare românești, Pavel Terțiu a primit premiul Uniunii Artiștilor Plastici (1974). De asemenea, meșterul a obținut diplome și premii de prestigiu: premiul I și titlul de laureat al Festivalului și concursului internațional de folclor “România 1969”, premiul II la Expoziția de artă populară, artizanat și artă decorativă din București (1976), premiul II la ediția din 1979 a Festivalului național „Cântarea României”.
Pentru a conserva și împărtăși generațiilor viitoare talentul meșterului, cineclubul Zboina film a realizat, în anul 1981, filmul ,,Arborele din Chiricari", un portret cinematografic ce surprinde viața, gândurile, tulburările și măiestria lui Pavel Terțiu.

Merită să afli și despre

Sugestii: