Mănăstirea Bogdănița, Vaslui - vechea vatră monahală a răzeșilor din ținutul Tutovei
Mănăstirea Bogdănița din județul Vaslui, întemeiată în secolul al XVIII-lea, păstrează ruinele bisericii din 1847 și continuă tradiția unei vechi vetre monahale a Tutovei.
Mănăstirea Bogdănița se află în comuna Bogdănița, județul Vaslui, la aproximativ 35 km de Bârlad, într-o vale mărginită de dealurile împădurite ale Tutovei. Așezământul monahal a fost întemeiat în 1748 de Toader și Ioniță Bole, membri ai unei familii de răzeși din zonă, care au ridicat aici un schit închinat Sfântului Ierarh Nicolae. După aproape un secol, între 1844 și 1847, a fost construită o impunătoare biserică de piatră și cărămidă, ale cărei ruine se păstrează și astăzi. Viața monahală, întreruptă pentru o perioadă îndelungată, a fost reînființată oficial la sfârșitul anului 1999.
Istoricul Mănăstirii Bogdănița
Deși existența unei comunități monahale mai vechi a fost presupusă pentru această zonă, începuturile documentate ale Schitului Bogdănița datează din anul 1748. Toader și Ioniță Bole, urmașii lui Andrei Bole, au întemeiat pe valea pârâului Bogdănița un mic așezământ, susținut ulterior de numeroși răzeși și clerici din împrejurimi. Printre binefăcători s-a numărat și postelnicul Toader Cuza, care în jurul anului 1776 a înzestrat schitul cu pământ. O parte dintre membrii familiei Bole au ales ei înșiși viața monahală. Inițial, schitul a fost locuit de călugări. Începând din 1835, aici s-a format însă o comunitate de călugărițe, care s-a dezvoltat considerabil în următoarele decenii.
Între anii 1844 și 1847 a fost ridicată o nouă biserică din piatră și cărămidă, păstrând hramul Sfântul Ierarh Nicolae al vechiului lăcaș. Ctitorul principal al noii biserici este consemnat grecul Eustatie, alături de soția sa, Caliopia, care au oferit cea mai importantă contribuție financiară, restul cheltuielilor fiind acoperite din veniturile mănăstirii. La ridicarea și susținerea așezământului au contribuit și alți binefăcători ai ținutului Tutovei. Biserica a fost sfințită la 8 noiembrie 1847.
În anul 1860, Schitul Bogdănița s-a numărat printre așezămintele desființate printr-o decizie a Ministerului Cultelor. O parte dintre călugărițe au fost transferate la Mănăstirea Adam, dar stareța Asinefta Dabija și câteva monahii au continuat să locuiască aici până în 1875, când biserica a devenit lăcaș parohial. Vechea biserică a fost grav afectată de un incendiu la sfârșitul anilor 1920, fiind apoi refăcută și redeschisă în 1940. Cutremurul din noiembrie același an a produs însă noi distrugeri, iar lipsa resurselor pentru reparații a determinat degradarea progresivă a edificiului. Ruinele sale constituie una dintre principalele mărturii ale vechiului ansamblu monahal.
Odată cu reînființarea Episcopiei Hușilor, în 1996, a apărut inițiativa reluării vieții monahale. La 29 decembrie 1999, Episcopul Ioachim Mareș a aprobat reînființarea Mănăstirii Bogdănița ca așezământ de călugări. În anii următori a început construirea unui nou ansamblu monahal.
Arhitectura Mănăstirii Bogdănița
Din vechea biserică ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea se păstrează astăzi ruinele zidurilor, care permit încă perceperea dimensiunilor și a planului în formă de cruce al edificiului construit din piatră și cărămidă.
Actuala biserică a mănăstirii a fost construită între 2004 și 2008, arhitectura sa fiind inspirată de tradiția bisericilor bucovinene. Are aproximativ 20 m lungime și este alcătuită din pridvor închis, pronaos, naos și altar.
Interiorul a fost pictat în stil bizantin, în anii 2008–2009, de Niculina și Florin Prina, iar catapeteasma și stranele din lemn de tei au fost realizate de echipa meșterului Vasile Salomeea din Onești. Biserica a fost sfințită la 27 iulie 2019, când Sfântul Mare Mucenic Pantelimon a devenit al doilea ocrotitor al lăcașului.
Ansamblul cuprinde și un corp de chilii construit între 2007 și 2008, trapeză, gospodărie, un mic muzeu în care sunt expuse icoane provenite din vechea biserică și un paraclis de iarnă.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Bogdănița
Denumirea mănăstirii provine de la pârâul Bogdănița, al cărui izvor se află la aproximativ trei kilometri de așezământ. O legendă locală leagă numele pârâului de voievodul Bogdan al II-lea, despre care se spune că în 1450 și-ar fi așezat tabăra pe unul dintre dealurile din apropiere, înaintea unei confruntări cu polonezii. Începuturile documentate ale mănăstirii sunt însă mult mai târzii.
Un capitol important al istoriei locului îl reprezintă ruina bisericii din 1847. Incendiul, cutremurele și lunga perioadă în care edificiul nu a mai putut fi reparat au făcut ca vestigiile sale să devină astăzi o mărturie vizibilă a vechiului Schit Bogdănița.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Bogdănița
Mănăstirea Bogdănița este o mănăstire ortodoxă de călugări. Biserica este închinată Sfântului Ierarh Nicolae, hram păstrat de la vechiul așezământ, și Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, devenit al doilea ocrotitor odată cu sfințirea bisericii în 2019. Sfântul Nicolae este prăznuit la 6 decembrie, iar Sfântul Pantelimon la 27 iulie. Hramul din iulie reunește credincioși din localitățile învecinate și pelerini din alte zone ale Moldovei.
Cum ajung la Mănăstirea Bogdănița
Mănăstirea se află pe teritoriul comunei Bogdănița, județul Vaslui, la aproximativ 35 km de Bârlad, într-o zonă de dealuri împădurite caracteristică Colinelor Tutovei.
Mănăstirea Bogdănița păstrează istoria unei vetre monahale întemeiate de răzeșii locului în secolul al XVIII-lea, dezvoltată în secolul următor și aproape dispărută după ruinarea vechii biserici. Vestigiile edificiului din 1847, păstrate alături de biserica actuală, fac vizibilă această succesiune istorică, de la vechiul Schit Bogdănița până la reînființarea comunității monahale la sfârșitul secolului al XX-lea.
Știi mai multe despre Mănăstirea Bogdănița, Vaslui - vechea vatră monahală a răzeșilor din ținutul Tutovei? Spune și altora!