Schitul Ostrov, Vâlcea - ctitoria lui Neagoe Basarab de pe insula Oltului
Schitul Ostrov din Călimănești, Vâlcea, este ctitoria lui Neagoe Basarab și a Doamnei Despina, ridicată în 1520–1521 pe o insulă a Oltului.
Schitul Ostrov se află în orașul Călimănești, județul Vâlcea, pe insula Ostrov, în mijlocul râului Olt. Biserica actuală, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost ridicată în anii 1520–1521 de domnitorul Neagoe Basarab și soția sa, Doamna Despina, pe locul unui lăcaș mai vechi, datat cel târziu la începutul secolului al XV-lea. Așezământul este legat de două importante figuri feminine ale istoriei Țării Românești: Doamna Despina, devenită monahia Platonida, și Teodora, mama lui Mihai Viteazul, călugărită sub numele de Teofana.
Istoricul Schitului Ostrov
Existența unui lăcaș de cult pe insula Ostrov este anterioară ctitoriei lui Neagoe Basarab. Biserica ridicată în secolul al XVI-lea a fost construită pe locul unei biserici mai vechi, atribuită secolului al XIV-lea sau începutului secolului al XV-lea. Actualul edificiu a fost ctitorit de Neagoe Basarab și Doamna Despina, lucrările fiind plasate în anii 1520–1521.
Biserica a fost sfințită inițial fără pictură murală. Pentru cult au fost folosite icoane, dintre care unele proveneau din vremea ctitorilor. Pictarea interiorului s-a realizat mult mai târziu: altarul a fost zugrăvit în 1752, iar pictura în frescă din restul bisericii a fost încheiată în 1760. În aceeași perioadă, vechea pisanie a fost înlocuită cu una în limba română, scrisă cu caractere chirilice. O parte importantă a istoriei Ostrovului este legată de comunitatea sa de maici. Din secolul al XVI-lea și până în 1890, așezământul a fost locuit de călugărițe. Aici s-a retras Doamna Despina, soția lui Neagoe Basarab, care a primit numele monahal Platonida. Mai târziu s-a călugărit la Ostrov și Teodora, mama lui Mihai Viteazul, cunoscută în monahism drept Teofana.
La 22 decembrie 1838, un incendiu a distrus chiliile și clădirile anexe ale schitului. Acestea au fost reconstruite pe vechile temelii în 1940, iar ansamblul a trecut ulterior prin importante lucrări de restaurare în anii 1956–1957 și 1962–1963. După anul 1890, viața monahală de la Ostrov s-a întrerupt pentru mai bine de un secol. În această perioadă, slujbele erau săvârșite doar ocazional de un călugăr venit de la Mănăstirea Cozia. Viața de obște a fost reluată în 1997, când Schitul Ostrov a fost reînființat ca așezământ de maici.
Un episod cu totul aparte s-a petrecut la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, odată cu amenajările hidroenergetice de pe Olt. Pentru ca insula și biserica să nu fie acoperite de apele lacului de acumulare, terenul insulei a fost înălțat cu aproximativ șase metri. Intervenția a modificat radical configurația vechiului Ostrov și a dus la dispariția unei părți importante din vegetația seculară.
Lucrările au inclus și intervenții asupra bisericii, iar pictura murală a fost restaurată în 1987–1988 de Viorel Grimalschi. La 5 iulie 1989, biserica a fost resfințită de episcopul Gherasim al Râmnicului. În istoria recentă a ansamblului, la 6 iunie 2018 a fost pusă piatra de temelie pentru o nouă biserică, sfințită la 26 septembrie 2023, de sărbătoarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab.
Arhitectura Schitului Ostrov
Vechea biserică a Schitului Ostrov este o construcție de dimensiuni reduse, caracteristică arhitecturii muntenești de la începutul secolului al XVI-lea. Este construită din piatră de râu și cărămidă, iar proporțiile sale păstrează caracterul sobru al vechilor biserici medievale.
Unul dintre cele mai valoroase elemente ale interiorului este tâmpla aurită din lemn de tei, datată chiar din perioada construirii bisericii. Se păstrează, de asemenea, vechi icoane împărătești, unele considerate posibil contemporane ctitoriei.
Pictura murală realizată între 1752 și 1760 constituie un alt element important al monumentului. În interior se remarcă și tabloul votiv în care sunt reprezentați Neagoe Basarab, Doamna Despina și copiii lor, Teodosie și Ruxandra, ținând macheta bisericii.
Din patrimoniul vechi al ctitoriei provin trei icoane de mare valoare artistică – „Sfântul Nicolae”, „Coborârea de pe Cruce” și „Sfântul Sava” –, păstrate în prezent în custodia Muzeului Național de Artă al României. În biserică se păstrează și icoana Maicii Domnului „Hodighitria” („Îndrumătoarea”), expusă în fața catapetesmei. Icoana a fost restaurată în 1791 de Ioan Zugravul și este asociată, în tradiția așezământului, cu numeroase mărturii despre ajutor și vindecare.
Evenimente și legende petrecute la Schitul Ostrov
Poziția neobișnuită a schitului a generat de-a lungul timpului mai multe legende. Una dintre ele încearcă să explice chiar formarea insulei Ostrov. Se povestește că, în jurul anului 1250, un localnic din Păușa ar fi fost surprins de o viitură în timp ce traversa Oltul cu un car cu boi. După rugăciunile sale, din ape s-ar fi ridicat o movilă care i-a oferit adăpost. Drept mulțumire, omul ar fi construit aici o mică biserică din lemn.
O altă tradiție privește icoana Maicii Domnului „Hodighitria”. Se spune că aceasta ar fi fost descoperită în albia Oltului de un localnic care, auzind cântările maicilor de pe insulă, s-ar fi oprit în apropierea schitului. În jurul icoanei s-au păstrat numeroase relatări despre vindecări și ajutor primit de credincioșii care s-au rugat înaintea ei.
Schitul este legat și de istoria familiei lui Neagoe Basarab. După moartea domnitorului, Doamna Despina s-a retras în viața monahală sub numele de Platonida. Câteva decenii mai târziu, după moartea lui Mihai Viteazul, mama acestuia, Teodora, s-a călugărit aici sub numele de Teofana.
Hramul și pelerinaje la Schitul Ostrov
Schitul Ostrov este un așezământ de maici, cu viață de obște. Vechea sa biserică are hramul „Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an la 8 septembrie.
Un reper important pentru pelerini este icoana Maicii Domnului „Hodighitria”, considerată făcătoare de minuni în tradiția așezământului.
Noua biserică sfințită în 2023 este legată de cinstirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, ctitorul vechiului lăcaș, prăznuit la 26 septembrie.
Cum ajung la Schitul Ostrov
Schitul Ostrov se află în centrul orașului Călimănești, pe insula Ostrov, fiind legat de oraș printr-un pod. Din Călimănești, accesul se face din zona Hotelului Central, traversând podul către insulă. Adresa este Strada Aurel Vlaicu nr. 13, Călimănești, județul Vâlcea.
Schitul Ostrov păstrează una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Neagoe Basarab și ale Doamnei Despina, ridicată pe o vatră monahală mai veche și conservată, în pofida incendiilor, transformărilor și amplelor amenajări hidroenergetice ale Oltului. Biserica din 1520–1521, tâmpla aurită, pictura din secolul al XVIII-lea, icoana Maicii Domnului „Hodighitria” și legăturile cu Doamna Despina și mama lui Mihai Viteazul conferă așezământului o valoare istorică și artistică aparte. Amplasarea pe insula Ostrov, în centrul Călimăneștiului, rămâne una dintre caracteristicile sale distinctive.
Știi mai multe despre Schitul Ostrov, Vâlcea - ctitoria lui Neagoe Basarab de pe insula Oltului? Spune și altora!