Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus, Teleorman. Incintă cu ziduri de peste 7 metri înălțime, înnobilată de noua vatră monahală.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Tătărăștii de Sus, județul Teleorman, a luat ființă în 2009, lângă ruinele unui complex fortificat al familiei Bălăceanu și ale unei biserici din 1798.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina se află în centrul localității Tătărăștii de Sus, în nordul județului Teleorman, într-un loc cunoscut de localnici sub numele de „La Ziduri”. Așezământul monahal, întemeiat în anul 2009, se învecinează cu ruinele uneia dintre cele mai interesante curți boierești fortificate de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ale cărei ziduri ajungeau la peste șapte metri înălțime și esra cunoscută drept „Cetatea Soarelui”.
Istoricul Curților Bălăceanu
Istoria locului este cu mult mai veche decât cea a actualei mănăstiri. Așezarea de la Tătărăști este menționată documentar în anul 1538, iar familia Bălăceanu apare în legătură cu această proprietate în secolul al XVIII-lea. Tradiția familiei îi atribuie lui Hrizea Bălăceanu începutul construirii reședinței boierești, ansamblul fiind terminat de Zoița Bălăceanu înainte de 1798. În acel an, soțul ei, Anghelache Amiraș de la Enosu, a fost înmormântat în paraclisul curții. Curtea a fost concepută într-o epocă în care reședințele boierești trebuiau să îndeplinească și un important rol defensiv. La Tătărăștii de Sus, această funcție a devenit dominantă, rezultând un ansamblu fortificat neobișnuit de coerent, care integra locuința, anexele gospodărești, biserica și turnul-clopotniță.

În anul 1817, Zoița Bălăceanu a dăruit proprietatea lui Ștefan Bellu, cu obligația ca acesta să îngrijească biserica și să îi asigure o rentă anuală. Condițiile nu au fost respectate, iar vechea curte a intrat treptat în ruină.
În memoria locală, ansamblul a rămas cunoscut sub numele de „Cetatea Soarelui”, denumire legată de așezarea sa într-un loc luminat de soare de la răsărit până la apus. Odată cu degradarea construcțiilor, locul a ajuns să fie numit simplu „La Ziduri”.

Ansamblul fortificat
Vechile Curți Bălăceanu ocupau o suprafață de aproximativ 5.400 de metri pătrați și erau organizate în două incinte succesive. Prima avea forma unui pătrat cu latura de 62,5 metri și era apărată de un zid de cărămidă cu o înălțime maximă de șapte metri. La colțuri se aflau turnuri circulare prevăzute cu metereze.
Principalul punct defensiv era turnul-clopotniță al porții, ridicat pe trei niveluri. Meterezele erau astfel orientate încât focurile de apărare să se intersecteze în dreptul intrării, iar porțile masive din lemn puteau fi blocate din interior cu o grindă. Întregul ansamblu căpăta astfel aspectul unei mici cetăți.

Cea de-a doua incintă adăpostea biserica vechii curți, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Edificiul avea plan dreptunghiular, absida altarului semicirculară la interior și poligonală la exterior și un pridvor deschis. Caracterul defensiv se regăsea chiar și aici: ușa grea din lemn putea fi baricadată din interior. Din pictura care acoperea cândva pereții s-au păstrat doar urme, iar două icoane împărătești provenite din biserică au fost transferate ulterior în patrimoniul eparhial.

Istoricul Mănăstirii Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus
După aproape două secole de degradare a vechiului ansamblu, în 2009, Episcopia Alexandriei și Teleormanului a cumpărat un teren aflat lângă ruinele Curților Bălăceanu. Aici exista o casă veche, nelocuită de zeci de ani, înconjurată de un teren năpădit de vegetație. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, a luat ființă Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cea de-a unsprezecea mănăstire a Eparhiei Alexandriei și Teleormanului. Începuturile sunt legate de ieromonahul Serafim Dobrin, venit de la Mănăstirea Cozia, și de maica stareță Elefteria Covrig, cărora li s-au alăturat alte monahii.
Vechea casă și una dintre dependințe au fost renovate, aceasta din urmă fiind amenajată ca paraclis. În paralel, obștea a organizat o mică gospodărie, cultivând pământul din jur și continuând viața monahală după tradiționalul principiu „ora et labora” – rugăciune și muncă. Viața de obște s-a format astfel chiar lângă zidurile vechii cetăți boierești. Amplasarea în centrul satului este neobișnuită pentru un așezământ monahal, iar liniștea necesară vieții călugărești este căutată mai ales prin rugăciune, slujbe și ascultările zilnice.
Arhitectura Mănăstirii Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus
Biserica nouă a Mănăstirii Sfânta Ecaterina are o arhitectură sobră, cu volume compacte și un pronunțat caracter tradițional. Alternanța dintre piatra neregulată a fațadelor, suprafețele tencuite și acoperișurile roșii îi conferă bisericii o înfățișare robustă, potrivită cadrului dominat de vechile ziduri ale Curților Bălăceanu.
Prin proporțiile sale și folosirea pietrei la exterior, noul lăcaș se integrează firesc în ansamblul de la „La Ziduri”, stabilind vizual o legătură între actuala vatră monahală și caracterul fortificat al locului.

Evenimente și legende la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus
Istoria recentă a mănăstirii se împletește cu cea a vechilor Curți Bălăceanu. Zidurile fortificate, care au rezistat mai bine de două secole, au fost afectate de-a lungul timpului de cutremure, intemperii și lipsa întreținerii. În urma unei furtuni puternice, s-a prăbușit o mare parte din latura nordică a incintei, ale cărei ziduri depășeau șapte metri înălțime. Paraclisul mănăstirii se afla chiar lângă zid, iar porțiunea din imediata sa apropiere a rămas în picioare.
De vechea curte boierească se leagă și câteva legende păstrate în tradiția locală. Se spune că din subteranele Curților Bălăceanu ar fi pornit un tunel care ajungea până la Mănăstirea Glavacioc. Povestea este sugestivă pentru aura de cetate care a înconjurat vechiul ansamblu.
O altă tradiție spune că aici s-ar fi aflat cândva „poarta de intrare în Regat”, pe vechiul drum comercial dintre Dunăre și munți. Negustorii veneau dinspre câmpie cu cereale, urcând către Rucăr-Bran, unde le schimbau pentru lemn. Potrivit aceleiași legende, cei care nu aveau bani pentru plata vămii erau obligați să lucreze trei zile la zidurile curții, contribuind astfel la ridicarea impresionantei fortificații.
Tot memoria locală a păstrat pentru vechile Curți Bălăceanu numele de „Cetatea Soarelui”. Tradiția explică denumirea prin amplasarea ansamblului, despre care se spunea că fusese astfel gândit încât să fie luminat de soare de la răsărit până la apus. După ruinarea curții, numele poetic s-a pierdut treptat, iar locul a rămas cunoscut de săteni mai simplu drept „La Ziduri”.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus
Mănăstirea are ca hram principal Sfânta Mare Muceniță Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram este Schimbarea la Față a Domnului, sărbătorită la 6 august. Hramul de vară adună credincioși din satele învecinate. Sărbătoarea începe în ajun cu slujba Privegherii și continuă în ziua praznicului cu slujbe religioase și Sfânta Liturghie.
Un element important pentru pelerini îl reprezintă și moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina, păstrate în așezământ și menționate între reperele spirituale ale mănăstirii.
Cum ajung la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus
Mănăstirea se află în centrul comunei Tătărăștii de Sus, județul Teleorman, fiind accesibilă de pe DJ 504, drumul care face legătura între Alexandria și Pitești. Amplasarea chiar în localitate face ca așezământul să fie ușor accesibil, vechile ziduri ale Curților Bălăceanu constituind principalul reper al locului.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina se evidențiază prin întâlnirea dintre o vatră monahală foarte tânără și ruinele unei reședințe boierești fortificate de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Vechile ziduri ale „Cetății Soarelui”, biserica ruinată a Bălăcenilor și noua comunitate monahală alcătuiesc astăzi un singur loc, în care patrimoniul istoric și viața religioasă contemporană se continuă reciproc.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Tătărăștii de Sus, Teleorman. Incintă cu ziduri de peste 7 metri înălțime, înnobilată de noua vatră monahală.? Spune și altora!