Mănăstirea Glavacioc, Argeș - una dintre cele mai vechi din țară
Mănăstirea Glavacioc se află în localitatea Ștefan cel Mare, județul Argeș; este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din țară, fiind atestată în 1441.
Istoricul Mănăstirii Glavacioc
Despre începuturile mănăstirii nu există date precise, dar se crede că a fost întemeiată în vremea lui Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară apare în anul 1441, când Vlad Dracul întărește proprietățile mănăstirii.
După invazia otomană din 1462, mănăstirea a fost distrusă. Vlad al IV-lea Călugărul a rectitorit-o din temelii, ridicând o biserică de zid în locul celei de lemn și transformând-o în reședință domnească. El a fost înmormântat aici în septembrie 1495.
De-a lungul timpului, mănăstirea a fost sprijinită de Radu cel Mare, Hamza banul Craiovei, Marga cea Tânără și alți ctitori. Hrisoavele domnești ale lui Neagoe Basarab, Mihnea Turcitul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu atestă donații, întăriri de moșii și lucrări de restaurare.
Distrusă de cutremurul din 1802, biserica a fost refăcută între 1840–1843 prin grija paharnicului Costache Faca. Totuși, în 1858 biserica a fost închisă din cauza degradării. În perioada comunistă, mănăstirea a fost transformată în biserică de mir. După 1991, prin grija Episcopului Calinic, mănăstirea a fost redeschisă și procesul de restaurare continuă până astăzi.
Arhitectura Mănăstirii Glavacioc
Biserica mănăstirii este construită în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă și pardoseală din lespezi de piatră. Naosul și pronaosul sunt separate prin doi stâlpi, iar altarul este luminat de o fereastră centrală. Biserica are o singură turlă pe naos, iar pridvorul este închis și vopsit în alb. Exteriorul este simplu, văruiți în alb, iar acoperișul este din tablă. Clopotnița se află la circa 15 metri în fața bisericii, iar chiliile înconjoară curtea, îndeplinind și rolul de ziduri de apărare.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Glavacioc
O legendă spune că un cioban a găsit într-o peșteră o icoană a Maicii Domnului. Deși a încercat să o ducă acasă, icoana a revenit în chip miraculos la locul descoperirii. Vestea s-a răspândit, iar în jurul icoanei s-a ridicat prima biserică de lemn, piatra de temelie a mănăstirii.
Un alt element legendar este izvorul ce curge de sub altar. Se spune că Vlad Călugărul s-a vindecat de o boală de stomac bând apă de la acest izvor, drept recunoștință folosind mănăstirea ca reședință domnească și alegând să fie înmormântat aici. De asemenea, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, astăzi aflată în biserica nouă, a fost cinstită de domnitori precum Vlad Țepeș și Vlad Dracul.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Glavacioc
Mănăstirea Glavacioc este o mănăstire ortodoxă de călugări și se află sub conducerea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Hramul principal este Buna Vestire, sărbătorit la 25 martie. Din anul 2017, mănăstirea are și al doilea hram, în cinstea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (2 iulie). La mănăstire au loc pelerinaje în special la prăznuirea hramurilor și la sărbătorile legate de icoana făcătoare de minuni și izvorul tămăduitor.
Cum ajung la Mănăstirea Glavacioc
Mănăstirea Glavacioc se află în comuna Ștefan cel Mare, județul Argeș, la aproximativ 64 km de Pitești și 35 km de Găești. Accesul se face pe drumul județean DJ 503, care leagă Piteștiul de Găești, iar de acolo există indicatoare rutiere către mănăstire.
Pisania Mănăstirii Glavacioc
Sfânta aceasta și vestită mănăstire glavaciogul, hramul blagovesteniei bogorodițe, făcută iaste den temelia ei de bunul și bătrânul vlad voevod călugărul; denpreună cu fiu său radu vodă; iar de zugrăvit cu împodobarea sfinților fost-au de Neagoe Vodă Basarab denpreună cu pătru vodă cercel; iar cându au fost în zilele măriei sale domnului nostru ioan constantin brâncoveanul basarab voevod, fiind păstorii turmei țării creștinești chir teodosie mitropolitul; la anul de la zidirea lumii leat 7209 fost-au trimiși de măriia sa vodă și cu blagoslovenia mitropolitului pe ștefan cliseariul mitropolii, care și ucenic i-au fostu și mai denainte fiind logofețel mănăstirii. Deci văzându mănăstirea stricată și de tot vechită de podoaba sfinților s-au apucat a o zugrăvi peste tot cum se vede și o au pardosit peste tot cu lespezi și au făcut proscomidia și preastolul și ușa cea mare, și treptele jătiilor domnești, și piatra pe vlad vodă și fereștile împrejur, tot săpate în piatră, și case de piatră boltite, și foișoare și rezemători bisericii, trei, și s-au isprăvit toate acestea la leat 7212, mesița iunie 12.
Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh, această sfântă mănăstire, Glavaciog numită, a fost redeschisă în anul 1991, după 124 de ani de întrerupere a vieții monahale, în timpul păstoririi Înaltpreasfinției Sale Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. A durat restaurarea mănăstirii 25 de ani sub oblăduirea și purtarea de grijă a Înaltpreasfinției Sale și cu ajutorul Preacuviosului Părinte Arhim. Caliopie Ichim, consilier eparhial. Stareț al mănăstirii fiind Protosinghel Casian Crețu, și s-a resfințit la data de 2 iulie de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. Anul Mântuirii 2017, luna iulie
Știi mai multe despre Mănăstirea Glavacioc, Argeș - una dintre cele mai vechi din țară? Spune și altora!