Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie, Mureș. O vatră veche renăscută, unde lemnul străvechi și zidirea nouă conviețuiesc.
Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie din județul Mureș, veche vatră monahală transilvăneană, păstrează o biserică de lemn monument istoric și este un important loc de pelerinaj la Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie se află în satul Sânmărtinul de Câmpie, comuna Râciu, județul Mureș, într-un cadru retras, la marginea pădurii. Vatra monahală este considerată ctitorită la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, fiind una dintre vechile așezări monahale ale acestei părți a Transilvaniei. Desființată în secolul al XVIII-lea, mănăstirea a renăscut în epoca modernă, fiind reînființată în anul 1992.
Istoricul Mănăstirii Sânmărtinul de Câmpie
Originile așezământului sunt dificil de stabilit cu precizie, tradiția locală și mărturiile istorice păstrând mai multe repere. Localitatea este atestată documentar în Evul Mediu, iar existența vetrei monahale este plasată la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea. În prima jumătate a secolului al XV-lea, mănăstirea era sprijinită și apărată de cinci cneji români, care au fost persecutați de stăpânirea vremii tocmai pentru ocrotirea așezământului. Vechea biserică a fost distrusă la începutul secolului al XVII-lea, dar viața religioasă a locului a continuat. Bisericuța de lemn păstrată astăzi este legată de pustnicii retrași aici în secolul al XVII-lea. În timpul restaurării din 1977 a fost descoperită o inscripție pe o placă metalică potrivit căreia lăcașul fusese refăcut în anul 1660. O ruptură importantă s-a produs în 1782–1783, când viața monahală a încetat. Preoții Atanasie și Gheorghe au fost alungați, unul dintre ei fiind martirizat pentru credință. Deși așezământul a rămas fără comunitate monahală, locul a continuat să fie venerat de credincioși. În anul 1902, biserica era consemnată ca fiind fără viețuitori. În anul 1977, vechiul lăcaș a fost restaurat, iar după 1990, odată cu venirea părintelui Teodul Libeg, viața spirituală a vetrei monahale a renăscut. Mănăstirea a fost reînființată oficial în 1992, iar ulterior a început construirea unei biserici mari, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost târnosită la 18 mai 2014 de Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei.
Arhitectura Mănăstirii Sânmărtinul de Câmpie
Ansamblul monahal cuprinde biserica veche din lemn, biserica nouă de zid, un corp de chilii, arhondaricul și anexele gospodărești.
Cea mai valoroasă din punct de vedere istoric este mica Biserică „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, monument istoric. Construită din bârne de stejar și brad, are proporții reduse și plan dreptunghiular, cu clopotnița ridicată deasupra pronaosului. În interior se păstrează vechi icoane în stil bizantin, între care piese datând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Alături de ea se ridică biserica nouă, mult mai amplă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul este așezat pe un tăpșan îngust, la liziera pădurii. Intrarea este împodobită cu mozaicurile Sfinților Apostoli Petru și Pavel, iar în bolta largă a pridvorului se află reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul.
Contrastul dintre mica biserică de lemn și edificiul de zid construit în epoca contemporană face vizibilă chiar istoria locului: vechea vatră monahală a fost păstrată, în timp ce noua biserică răspunde dezvoltării comunității și numărului mare de pelerini.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie
De numele locului se leagă o veche tradiție despre un monah numit Martin. Potrivit acesteia, călugărul s-ar fi retras într-un luminiș de la marginea pădurii, unde și-ar fi ridicat o chilie și ar fi dus o viață ascetică. Cinstit de locuitorii din împrejurimi pentru viețuirea sa, Martin ar fi dat, în timp, și numele așezării – Sânmărtin. Tradițiile păstrate diferă în privința perioadei în care acesta ar fi trăit, plasându-l în primele secole creștine sau în Evul Mediu.
Istoria mănăstirii păstrează și amintirea celor cinci cneji români care au apărat așezământul în prima jumătate a secolului al XV-lea, suportând persecuții pentru sprijinul acordat vetrei monahale.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie
Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie este o mănăstire ortodoxă de călugări. Biserica mare are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august, iar biserica veche de lemn este închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, prăznuiți la 8 noiembrie.
Hramul din 15 august transformă mănăstirea într-unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din zonă. În fiecare an sosesc aici mii de credincioși din Mureș, Alba și din alte județe, numărul participanților ajungând în anumiți ani la aproximativ 10.000 de persoane.
Viața mănăstirii are și o componentă socială. Obștea oferă masă credincioșilor după Liturghia de duminică și la marile sărbători, această activitate fiind susținută cu ajutorul comunității formate în jurul așezământului.
Cum ajung la Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie
Mănăstirea se află în satul Sânmărtinul de Câmpie, comuna Râciu, județul Mureș. Din Târgu Mureș se urmează DN15E, spre Ceuașu de Câmpie și Râciu, pe o distanță de aproximativ 25 km. Din Râciu se continuă spre Sânmărtinul de Câmpie încă aproximativ 4 km.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie, Mureș. O vatră veche renăscută, unde lemnul străvechi și zidirea nouă conviețuiesc.? Spune și altora!