Biserica „Sfântul Sava cel Sfințit” din Iași. Monument istoric din anul 1583
Biserica „Sfântul Sava cel Sfințit” este situată în Iași, pe strada Costache Negri, nr. 45.
Așezată pe fosta „Uliță Veche” a Iașului medieval, Biserica „Sfântul Sava” reprezintă unul dintre cele mai vechi și mai semnificative lăcașuri de cult ale orașului. Istoria sa, care coboară până în anul 1330, se împletește cu începuturile organizării urbane a Iașului, cu primele sale instituții culturale, cu vizitele domnitorilor și ale unor importanți ierarhi răsăriteni. Prima așezare monahală, întemeiată de călugări veniți de la Ierusalim, a fost sprijinită de domnitorii Moldovei și a devenit de timpuriu metoc al Mănăstirii Sfântului Sava, păstrând până în secolul al XIX-lea hramul Adormirii Maicii Domnului. Cele două mari etape de zidire — cea inițială, din 1583, susținută de Petru Șchiopul, și refacerea completă din 1625, ctitorită de postelnicul Ioan (Enache) Caragea — au dat forma fundamentală a edificiului, structură care, în ciuda incendiilor, cutremurelor și distrugerilor, s-a păstrat până astăzi.
De-a lungul secolelor, mănăstirea a funcționat ca centru spiritual, loc de predare pentru Academia Domnească, tipografie slavo-română, sediu al procuratorilor Sfântului Mormânt din Moldova și spațiu de întâlnire al unor mari ierarhi ai Răsăritului. Restaurările succesive, culminând cu proiectul amplu realizat între 2010 și 2013, au readus ansamblul la demnitatea și strălucirea de odinioară.
Arhitectura Bisericii Sfântul Sava cel Sfințit
Biserica „Sfântul Sava” este unică în România prin arhitectura sa masivă, cu aer de fortăreață, unde se îmbină armonios elemente bizantine, orientale, gotice, moldovenești și muntenești. Edificiul, cu o lungime de 34,65 m și o lățime de 13,25 m, impresionează prin volumetria robustă, prin cele două turle joase și largi, cu aspect de cupole otomane, și prin proporțiile neobișnuite față de alte biserici medievale ale Iașului, de obicei înalte și zvelte. Planul în formă de navă, realizat de „Gheorghe din Constantinopol”, a imprimat construcției un puternic caracter oriental. Cele două turle poligonale sunt decorate cu nișe scunde și delimitate de brâie, iar zidurile sunt întărite de contraforturi puternice din piatră. Turnul-clopotniță, adăugat posterior și dezvoltat pe trei niveluri, poartă brâul median torsadat și păstrează o ușă gotică încadrată într-un chenar sculptat. Interiorul este luminat de ferestre înguste, iar arcurile frânte și profilatura gotică se armonizează cu friza de ocnițe bizantine, cupolele turtite și elementele baroce ale catapetesmei. Ansamblul exterior și interior a fost reintegrat coerent în urma restaurărilor efectuate între 2006 și 2013, când s-au consolidat turlele, cupolele, zidurile, s-a refăcut pictura, instalațiile și sistemele de încălzire și climatizare, fiind realizată și o fundație perimetrală complet nouă pentru protejarea monumentului.
TURNUL CLOPOTNIȚĂ – ETAJ 1 – PUNCT MUZEAL
Biserica are amenajat, în două camere din cele 4 ale turnului clopotniță, un punct muzeal care cuprinde o colecție de carte veche cu 80 de piese datând din secolele 18–19, restaurate în perioada 2010–2013 (înființată din 1769), dar și registre, și înscrisuri și: liturgică și didactice religioase, care au pe copertile interioare însemnări și adnotări ale vechilor stăruitori, din primele decenii ale sec. al XIX-lea.
Câteva cărți au fost introduse de-a lungul timpului, în 1820 (Cartea de rugăciune a Macariei, mitropolitul din 1837–1860), obiecte de cult și icoane aduse în decursul timpului.
TURNUL CLOPOTNIȚĂ – ETAJ 2 – CLOPOTE
În turnul clopotniță se află două clopote din bronz care cheamă credincioșii la rugăciune. Un clopot mare în greutate de 810 kg, restaurat în anul 2013 având următoarea inscripție: „Acest clopot a fost făcut în timpul lui Grigorie Arhimandritul din Peloponez, anul 1809, 20 decembrie” și un clopot mai mic în greutate de 300 kg achiziționat tot în anul 2013.
NAOS
Catapeteasma, realizată în sec. 19, este ornamentată cu o bogată sculptură în stil baroc, care a fost restaurată în perioada 2010–2013.
În naosul bisericii se află icoana pictată pe lemn a Sf. Ioan Gură de Aur, de dimensiuni mari, realizată în anul 1711, restaurată între anii 2005–2006 de către Centrul mitropolitan de restaurare „Resurrectio” al Arhiepiscopiei Iașilor.
În anul 2013, Biserica s-a înnoit cu 5 candelabre din alamă, realizate după modelul candelabrelor originale din Sala Gotica a Bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iași.
Patrimoniul Bisericii Sfântul Sava cel Sfințit
Biserica „Sfântul Sava” adăpostește unul dintre cele mai bogate patrimonii ecleziastice din Iași, alcătuit din obiecte liturgice, cărți vechi, icoane, broderii și documente cu valoare istorică. Patrimoniul din biserică este reprezentat de racla din 1781 cu părticele din moaștele Sfinților Trifon și Marina, icoana în ulei a Sfântului Ioan Gură de Aur (1711), un acoperământ mare (Sfântul Aer) cu inscripție grecească, icoane din secolul XVIII brodate cu fir de argint aurit și picturi murale reprezentând pe Sfinții Haralambie și Mina.
Patrimoniul muzeal – Turnul clopotniță
Etajul I găzduiește colecția de carte veche (1769–secol XIX), restaurată între 2010–2013, precum și obiecte arheologice descoperite în campaniile din 1976–1979: monede, ceramică, bijuterii. Tot aici au revenit în 2013, din patrimoniul MNIR, o Sfântă Evanghelie de mari dimensiuni și o carte bisericească tipărită la Iași în 1864.
Etajul II păstrează două clopote din bronz: unul mare, de 810 kg, turnat în anul 1809 „în timpul lui Grigorie Arhimandritul din Peloponez”, restaurat în 2013, și un clopot de 300 kg achiziționat în același an.
În colecție se află, de asemenea, un clopot donat de Ștefan cel Mare, un clopot din 1570 cu inscripții polone, icoane pe pânză (1772), broderii bizantine, două pomelnice de ctitori, precum și vase liturgice de secol XVIII. Patrimoniul mai include mineie din 1769, cărți în slavonă, greacă și română cu caractere chirilice, precum și icoane vechi restaurate în atelierele Muzeului Mitropolitan.
Pisania Bisericii „Sfântul Sava cel Sfințit” din Iași
Cu voia Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a construit această biserică, având hramurile „Sfântul Ștefan cel Sfințit” și „Sfântul Ierarh Nectarie din Egina”, în anii 2000–2003. A fost ridicată din temelie pe locul unui edificiu religios adus în dar de Preasfințitul Părinte Arhiereu Ioan Bacăuanul, în anul 1998, clădire la care s-a adăugat locuința parohiei și a protopopiatului, afectată de inundațiile din 1991.
Prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Calinic, biserica a fost sfințită la 15 iunie 2003.
Între anii 2008–2013 s-au executat lucrări de zugrăvire în tehnica frescă, cu finanțare de la Consiliul Local, credit de la BRD, precum și cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, al comunității parohiale și al sponsorilor.
Prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Patriarh, biserica a primit hramul Sfântului Ierarh Nectarie din Egina. În perioada 2008–2009, lucrările executate de firma Olympic, sub îndrumarea pictorului Ilie Chiriac, au fost supravegheate de pr. Constantin Păduraru, iar tehnician de specialitate a fost domnul Pomicola. În anul 2013 s-a pictat pronaosul și holurile parohiei.
Pictura bisericii s-a realizat în tehnica frescă. Lucrările au fost efectuate de o echipă de electricieni, tâmplari, zidari și muncitori ai parohiei.
În anul 2013, prin grija ctitorului bisericii, pr. Călin Cărpuceanu, s-a realizat proiectarea și execuția finală pentru finisarea frescei, instalațiilor și a căilor de acces. Au fost înlocuite sistemul de încălzire (cu centrală nouă), instalațiile de climatizare și ventilație, pardoselile, obiectele sanitare, instalația audio și cea electrică.
Pictura iconostasului, realizată în anul 2012 în tehnica tempera de către maestrul Gheorghe Zugrav, a fost restaurată și finalizată în anul 2013 de firma Art Design SRL, Iași.
Pictura absidei sudice a fost realizată în anul 2012 de maestrul Ilie Chiriac, în timp ce pictura absidei nordice a fost finalizată în anul 2010. Între anii 2012–2013 s-a completat registrul absidelor și al brâielor.
Fundul împărătesc – icoană ctitoricească – a fost pictat între anii 1827–1867, iar celelalte icoane sfinte, între anii 1862–1864, de către Nicolae Grigorescu. În anul 2013 s-a realizat și amenajarea muzeală a icoanelor vechi, documentelor și obiectelor parohiei.
Catapeteasma a fost realizată de firma UTG, după modelul catapetesmei din Sala Gotica a Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Cele două icoane sfinte – ale Maicii Domnului și ale Sfântului Ioan Botezătorul – au fost realizate de maestrul Gheorghe Zugrav.
Între anii 2010–2013, biserica a fost înnoită cu cinci candelabre din alamă, realizate după modelul candelabrelor originale din Sala Gotica a Bisericii „Sfântul Trei Ierarhi” din Iași. Icoanele vechi din 1827 au fost restaurate la atelierul de artă al Muzeului Mitropolitan.
Biserica a fost sfințită la data de 13 octombrie 2013 de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
Știi mai multe despre Biserica „Sfântul Sava cel Sfințit” din Iași. Monument istoric din anul 1583? Spune și altora!