Mănăstirea Crișan, Hunedoara - așezământ monahal renăscut după două secole
Mănăstirea Crișan din satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost reînființată în anul 1992.
Complexul reunește biserica, chilii, paraclis de iarnă și altar de vară, organizate într-o incintă unitară. Rânduiala locului și sărbătorile de peste an dau culoare spirituală peisajului de sub munte. Așezământul monahal, cunoscut și sub numele de Mănăstirea Vaca, este o veche vatră monahală a Țării Zarandului, întemeiată în secolul al XVI-lea și reînființată după anul 1992. Mănăstirea este amplasată într-un cadru natural liniștit, la poalele dealurilor împădurite ale Zarandului, fiind un important loc de rugăciune și spiritualitate pentru credincioșii din această parte a Transilvaniei.
Istoricul Mănăstirii Crișan
Începuturile vieții monahale din zonă sunt legate de existența unui centru monahal aflat în apropierea bisericii din Ribița, încă din secolul al XV-lea, fapt amintit în pisania lăcașului de cult. Mănăstirea Crișan a fost ridicată prin eforturile și jertfa credincioșilor ortodocși din satele Crișan și Ribița, într-o perioadă în care ortodoxia românească din Transilvania traversa numeroase frământări religioase și sociale.
Tradiția locală păstrează amintirea sprijinului acordat de domnitori ai Țării Românești, între care Mihai Viteazul, precum și legătura spirituală cu Mănăstirea Prislop. De-a lungul timpului, așezământul monahal a trecut prin perioade dificile, fiind afectat de incendii, distrugeri și părăsire. În anul 1759, mănăstirea era menționată ca ruină, iar ulterior a fost reclădită cu sprijinul egumenului Varlaam de la Prislop și al protopopului Ghiura din Ilia. Alte izvoare istorice menționează restaurarea ei de către Episcopul Petru Pavel Aron. Documentele istorice arată că mănăstirea a fost părăsită în anul 1772, în urma tulburărilor religioase și sociale din Transilvania. Cercetările arheologice realizate ulterior au confirmat existența vechiului așezământ monahal pe actualul amplasament.
După anul 1989, ieromonahul Visarion Neag, originar din aceste locuri și fost viețuitor al Mănăstirii Sihăstria Neamț, a inițiat reînființarea mănăstirii, iar viața monahală a fost reluată după mai bine de două secole de întrerupere. Din anul 1992 au început lucrările de construcție ale noului complex monahal, fiind ridicate biserica de zid, altarul de vară, chiliile, trapeza și anexele gospodărești.
Arhitectura Mănăstirii Crișan
Biserica Mănăstirii Crișan este construită din zid, în formă de cruce, și este compartimentată în altar, naos și pronaos. Lăcașul impresionează prin echilibrul arhitectural și prin elementele decorative discrete care completează atmosfera de reculegere specifică vechilor vetre monahale din Transilvania. Pridvorul bisericii este simplu și armonios integrat în ansamblu, iar ușa sculptată din lemn de stejar și catapeteasma realizată din lemn sculptat oferă interiorului o notă de rafinament artistic. Turla octogonală deschisă pe naos și geamurile pictate ale ferestrelor contribuie la luminozitatea și atmosfera aparte a bisericii. În partea de apus a pridvorului se află icoana în frescă a hramului „Nașterea Maicii Domnului”.
Ansamblul monahal este amplasat pe un teren în pantă, atent amenajat pentru construcția clădirilor și a aleilor. În incinta mănăstirii se află și un lac artificial cu nuferi, care întărește atmosfera de liniște și meditație a locului.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Crișan
Mănăstirea Crișan păstrează în tradiția locală amintirea sprijinului oferit ortodoxiei românești de domnitori ai Țării Românești, între care Mihai Viteazul. Legătura spirituală cu Mănăstirea Prislop și cu monahii din Țara Hațegului a contribuit la păstrarea vieții religioase în această zonă a Zarandului.
După mai bine de două secole în care vechea mănăstire a rămas părăsită, reînființarea vieții monahale după anul 1992 a fost privită de credincioși ca o renaștere spirituală a unuia dintre cele mai vechi așezăminte ortodoxe din această parte a Transilvaniei.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Crișan
Mănăstirea Crișan este o mănăstire ortodoxă de călugări. Hramurile așezământului sunt „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie) și „Izvorul Tămăduirii” (prima vineri de după Paști). În zilele de sărbătoare și mai ales la hram, numeroși credincioși din Țara Zarandului și din alte regiuni ale țării vin la mănăstire pentru a participa la slujbe și pentru a se reculege în atmosfera liniștită a așezământului monahal.
Cum ajung la Mănăstirea Crișan
Mănăstirea Crișan este situată la aproximativ 7 kilometri nord de municipiul Brad și la 46 de kilometri nord de Deva. Accesul se face pe drumul care leagă localitățile din Țara Zarandului, mănăstirea fiind așezată într-o zonă liniștită, la poalele dealurilor împădurite din apropierea satului Crișan.
Știi mai multe despre Mănăstirea Crișan, Hunedoara - așezământ monahal renăscut după două secole? Spune și altora!