Mănăstirea Sfinților Români, Poarta Albă, Constanța - de la lagăr la lumină
Mănăstirea Sfinților Români se află la ieșirea din satul Galeșu, comuna Poarta Albă, județul Constanța, și a fost înființată pentru cinstirea martirilor Canalului Dunăre–Marea Neagră.
Ridicată pe teren donat de comunitate și autorități, vatra monahală însoțește monumentul dedicat deținuților politici, așezând pomenirea lor în rânduială liturgică. Mănăstirea a fost întemeiată în anul 2012, la inițiativa Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și a părintelui arhimandrit Justin Pârvu, fost deținut politic și duhovnic al Mănăstirii Petru Vodă.
Istoricul Mănăstirii Poarta Albă
Locul ales pentru ridicarea mănăstirii este unul dintre cele mai încărcate de suferință din Dobrogea. În anii ’50, lagărul „Coasta Galeșu” a fost una dintre coloniile de muncă ale Canalului Dunăre–Marea Neagră, unde au fost închiși mii de intelectuali, preoți și călugări, considerați „dușmani ai poporului”. Printre cei care au trecut prin aceste locuri se numără părintele Arsenie Boca, părintele Ilie Lăcătușu, părintele Adrian Făgețeanu, părintele Constantin Galeriu și mulți alții. În anul 2012, Înaltpreasfințitul Teodosie, împreună cu părintele Justin Pârvu, a sfințit locul și a pus piatra de temelie a bisericii paraclis, în ziua de 1 iunie – sărbătoarea Sfântului Iustin Martirul și Filosoful. La eveniment au fost prezenți numeroși clerici, monahi și supraviețuitori ai gulagului comunist, care au recunoscut în acest loc o vatră de rugăciune și recunoștință. În hrisovul de temelie se consemnează clar destinația sfântului lăcaș: mănăstirea este închinată „Tuturor Sfinților Români” și „în aducerea aminte a celor jertfiți în munca silnică, deținuți politici din anii 1950–1960 de la Canal”.
Arhitectura Mănăstirii Poarta Albă
Biserica paraclis, proiectată de arhitectul Ion Teodor din Constanța, este construită în stil bizantin, în formă de cruce, cu abside drepte și pridvor închis. Construcția din cărămidă este acoperită cu țiglă, iar interiorul impresionează prin echilibrul proporțiilor și prin lumina caldă a vitraliilor ce înfățișează Sfinți Români.
Turla principală este luminată de 12 ferestre cu vitralii reprezentând serafimi, iar pridvorul este decorat cu mozaicuri încadate în calcar fosilifer, înfățișând pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Sfânta Maria Magdalena și Sfânta Maria Egipteanca.
Biserica dispune de sistem modern de încălzire prin pardoseală și calorifere, iar pictura, în stil bizantin, e realizată în tehnica secco. În jurul bisericii s-au construit stăreția, chiliile, arhondaricul, un altar de vară și mai multe troițe.
Ansamblul monahal este o îmbinare între sobrietatea locului și frumusețea renașterii creștine. Prin grija obștii, condusă de maica stareță Eleodora Dună, mănăstirea a devenit o oază de liniște și rugăciune, dar și un loc de cinstire a martirilor neamului.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Poarta Albă
Locul unde se află astăzi mănăstirea era cunoscut în memoria locală sub numele „Plaiul Popilor”, pentru că aici au fost închiși și supuși la chinuri clerici și monahi din întreaga țară. În fiecare an, în Duminica Sfinților Români, se desfășoară procesiunea „Calea mărturisitorilor români”, care pornește de la Monumentul Memorial Poarta Albă și se încheie în curtea mănăstirii.
Participanții – preoți, monahi și credincioși – parcurg pe jos cei cinci kilometri de drum, în rugăciune, purtând icoane și cruci în memoria celor care au pierit la Canal. Evenimentul este prilej de comuniune duhovnicească și de aducere aminte a jertfei celor ce „au suferit cu demnitate, pentru ca noi să nu ne pierdem credința”, după cum a spus Înaltpreasfințitul Teodosie. Mărturii cutremurătoare de la foști deținuți politici, precum Daniel Roman din Beiuș, descriu condițiile inumane ale lagărului – barăci de lemn, frig, foamete, bătăi și munci epuizante. Sub pământul Dobrogei odihnesc mii de suflete fără mormânt, ale căror nume le știe doar Dumnezeu.
Prin ridicarea mănăstirii, locul a fost sfințit din nou, devenind spațiu al rugăciunii și al iertării.
Hramul și pelerinajele la Mănăstirea Poarta Albă
Mănăstirea Poarta Albă este o mănăstire de maici, cu viață de obște, aflată sub ascultarea Arhiepiscopiei Tomisului. Hramul mănăstirii este Duminica Sfinților Români, prăznuită în fiecare an la două săptămâni după Rusalii. Cu acest prilej are loc procesiunea „Calea mărturisitorilor români”, urmată de Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Arhiepiscopul Tomisului. La hram, mănăstirea devine loc de pelerinaj pentru sute de credincioși din toată țara, veniți să se roage pentru sufletele celor care au pătimit în lagărele comuniste și să ceară mijlocirea Sfinților Români.
Cum ajung la Mănăstirea Poarta Albă
Acces pe DN22C/E60, ruta Constanța – Cernavodă, între localitățile Murfatlar și Castelu.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sfinților Români, Poarta Albă, Constanța - de la lagăr la lumină? Spune și altora!