Mănăstirea Băișoara, Cluj - credință și liniște la poalele Apusenilor
Mănăstirea Băișoara din Băișoara, județul Cluj, a luat ființă ca schit în anul 1991 și a devenit mănăstire în anul 1995.
Ctitorită de doamna Nastasia Tetrei, vatra s-a dezvoltat odată cu paraclisul și chiliile, iar din 1999 s-a ridicat o biserică în stil bizantin, inspirată de modelul Manastirii Sinaia, într-un cadru montan primitor.
Istoricul Mănăstirii Băișoara
Primele intenții de ridicare a unui așezământ monahal la Băișoara datează din anul 1990, dar lucrările au început efectiv în 1992. În 1994 s-a stabilit locul actual al mănăstirii, iar în 1995, cu sprijinul credincioșilor, s-au construit o bisericuță provizorie din lemn și două chilii.
În anii următori s-au adăugat anexe gospodărești și s-a introdus curentul electric, ulterior completat cu sistem de panouri solare, care asigură independența energetică a mănăstirii.
Între 1997 și 2008, a fost ridicată biserica de zid, în stil bizantin, cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, inspirată din arhitectura Mănăstirii Sinaia. Proiectul arhitectural aparține inginerului Mihail Tușa. După retragerea starețului Emanuel Scarlat, lucrarea a fost continuată de arhimandritul Iacob Rus, care a coordonat restaurările, lucrările de piatră, marmură și pictură.
În anul 2022, biserica a fost sfințită de către Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, împreună cu Preasfințiții Macarie și Benedict Bistrițeanul, marcând finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte monahale din Munții Apuseni.
Arhitectura Mănăstirii Băișoara
Biserica mănăstirii este construită în stil bizantin, în plan triconic, având o turlă mare deasupra naosului și două turle mai mici deasupra pronaosului. Pridvorul exterior, deschis, este susținut de patru coloane decorate cu capiteluri sculptate.
Exteriorul bisericii este decorat cu frize din ipsos și ceramică italiană. Interiorul impresionează prin pavimentul din piatră de granit și travertin, masa altarului din marmură albă și ușile masive de stejar sculptate de meșterul Viorel Mihiș din Maramureș.
Pictura în tehnica frescă bizantină a fost realizată între 2013–2022 de pictorul Gabriel-Ștefan Solomon, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost lucrate cu măiestrie în lemn sculptat, în spiritul tradiției monahale românești.
Ansamblul monahal include corpuri de chilii, trapeză, arhondaric pentru pelerini (70 de locuri) și un altar de vară, unde se desfășoară slujbele hramului.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Băișoara
În fiecare an, de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, mănăstirea devine un important loc de pelerinaj și rugăciune. În 20 iulie 2024, Preasfințitul Benedict Bistrițeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul de vară, în prezența a numeroși credincioși și oficialități. Predica sa a amintit credincioșilor că adevărata putere a Sfântului Ilie nu a fost în focul ceresc, ci în credința arzătoare care luminează inimile oamenilor.
Mănăstirea păstrează vie memoria istorică a zonei Băișoara, unde, în anul 1849, au avut loc lupte între armata habsburgică și forțele revoluționare române conduse de tribunul Ioan Ciurileanu, în contextul revoluției pașoptiste.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Băișoara
Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” este mănăstire ortodoxă de călugări, aflată sub conducerea Protosinghelului Iacob Rus. Are două hramuri: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul – sărbătorit la 20 iulie, și Sfânta Treime, sărbătorită la 50 de zile după Paști.
Cu prilejul hramurilor, mii de pelerini urcă spre Băișoara pentru a participa la slujba de la Altarul de vară, într-un cadru montan de o frumusețe aparte, unde natura pare să se unească cu rugăciunea.
Cum ajung la Mănăstirea Băișoara
Dinspre Turda, se urmează drumul DN 75 până la Buru, apoi DJ 107M (Iara – Băișoara), iar de acolo se continuă 3 km până la mănăstire.
Dinspre Cluj-Napoca, se urmează drumul E60 spre Florești, apoi DJ 107M (Săvădisla – Băișoara), iar de acolo încă 3 km spre așezământ.
Mănăstirea este așezată într-un cadru natural deosebit, în apropierea zonei turistice Muntele Băișorii, oferind vizitatorilor posibilitatea de a combina pelerinajul cu drumețiile montane și momentele de reculegere în mijlocul naturii.
Știi mai multe despre Mănăstirea Băișoara, Cluj - credință și liniște la poalele Apusenilor? Spune și altora!