Mănăstirea Călugăra, Caraș-Severin
Mănăstirea Călugăra aflată în comuna Ciclova Montană din județul Caraș-Severin a fost ctitorită în anul 1858; a fost resfințită în anul 2000.
Vatra ridicată de teologul Alexie Nedici s-a înnoit recent prin mansardarea chiliilor și prin altarul de vară, păstrând aerul vetrei vechi din preajma satelor de la poalele munților.
Istoricul Mănăstirii Călugăra
Vatra monahală de la Mănăstirea Călugăra își are originea într-un loc considerat sfânt încă din vechime, cunoscut sub numele de Valea Călugărului. Tradiția spune că aici viețuiau pustnici retrași în peșteri, iar credincioșii veneau să se roage și să lase icoane și cruci în copaci, ca semn al evlaviei.
Momentul care a marcat începutul istoriei mănăstirii s-a petrecut la 8 iunie 1830, când un păstor din Ciclova Montană, Iancu Cârșovanul, a auzit cântări îngerești răsunând din pădure. În acel loc, oamenii au început să vină în pelerinaj, iar în anul 1858, cântările s-au auzit din nou, mai puternic ca oricând. Printre cei prezenți se afla și tânărul teolog Alexie Nedici, care, impresionat de minunea trăită, a decis să închine viața Domnului, întemeind o mănăstire în locul cu pricina. Cu binecuvântarea episcopului Emilian Kenghelaț al Vârșețului, tânărul teolog s-a călugărit, devenind ieromonahul Alexie, și a început strângerea de fonduri pentru ridicarea mănăstirii. Construcția a fost terminată în anul 1861, iar la 1 octombrie 1861 mănăstirea a fost sfințită cu mare fast, primind hramul „Acoperământul Maicii Domnului” și al Sfântului Mare Mucenic Procopie.
Arhitectura Mănăstirii Călugăra
Biserica are plan dreptunghiular, împărțit în altar semicircular spre răsărit, naos și pronaos. Turnul patrulater, în stil baroc, se ridică deasupra pronaosului. În interior se păstrează într-o raclă moaștele pustnicului descoperit în peștera de la temelie, iar icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este considerată una dintre comorile de preț ale mănăstirii. Aceasta ar fi o copie a icoanei Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos.
Pictura în stil bizantin, realizată în tehnica tempera de preotul Nicolae Popovici, împodobește biserica din anul 1942. Iconostasul și stranele au fost sculptate de Aurel Cotârlă din Oravița, iar tronul Maicii Domnului, o operă de artă aparte, a fost lucrat de protos. Ieronim Balinton.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Călugăra
Locul poartă amintirea unor întâmplări minunate, care au contribuit la recunoașterea sfințeniei sale. Tradiția vorbește despre cântări dumnezeiești auzite din stâncă, despre icoana care s-a întors singură în peșteră după ce fusese mutată în biserica din Oravița, precum și despre vindecări miraculoase petrecute la racla Maicii Domnului.
Ieromonahul Paisie Răileanu, stareț al mănăstirii între anii 1957–1960, consemnează în cronica sa două dintre aceste minuni: o femeie oarbă din naștere și-a recăpătat vederea după rugăciune la icoană, iar un bărbat paralizat s-a ridicat și a mers, după ce a visat că Maica Domnului îl îndeamnă să înconjoare biserica.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Călugăra
Mănăstirea Călugăra este o mănăstire de călugări cu viață de obște, sub conducerea Arhimandritului Casian Onița. Hramul mănăstirii este „Acoperământul Maicii Domnului”, prăznuit la 1 octombrie, când are loc și cel mai mare pelerinaj al anului.
Cum ajung la Mănăstirea Călugăra
Mănăstirea Călugăra se află la 2 km spre răsărit de comuna Ciclova Montană, în județul Caraș-Severin, la poalele Stâncii Rolului, într-o zonă de păduri și izvoare. Accesul se face din localitatea Oravița, pe drumul Oravița – Ciclova Montană, apoi încă 5 km pe un drum asfaltat până la poarta mănăstirii.
Mănăstirea Călugăra și-a păstrat farmecul vetrei vechi, devenind o adevărată oază de liniște și rugăciune pentru pelerinii care urcă din vale spre poalele muntelui, acolo unde cerul pare mai aproape.
Știi mai multe despre Mănăstirea Călugăra, Caraș-Severin? Spune și altora!