Castelul Bethlen, Aiud

Castelul Bethlen, cunoscut şi sub denumirea de „Palatul Princiar” sau „Castelul Bethlen”,  a fost construită către sfârşitul secolului al XV-lea, eventual în prima jumătate a celui următor, înglobând şi fostul turn al porţii construit în sec. al XIV-lea.

Edificiul are în general un plan de formă oblongă, cu câte un rezalit la extremităţile faţadei nordice.

Deşi a suferit transformări de-a lungul timpului, păstrează încă elemente de factură gotică târzie şi renascentistă.

Încăperile de la parter au fost folosite cândva ca și grajduri, dar în perioada domnească aici se afla probabil bucătăria, deoarece în 1860 accesul spre etaj se făcea încă printr-un gol dreptunghiular, care probabil era folosit ca ascensor pentru felurile de mâncare.

Istoria documentară a clădirii este îndelungată şi variată, începând cu aceea de reşedinţă a castelanului cetăţii în anul 1538, trecând prin perioada când a aparţinut principelui transilvan Bethlen Gabor (1613-1629) şi sfârşind cu perioada de după anul 1926 când aici a funcţionat cazinoul din Aiud.

Din 1950 în clădire îşi are sediul Muzeul de Istorie.

Azi în interiorul acestuia funcționează Muzeul de Istorie din Aiud, ale cărui începuturi sunt legate de Muzeul rarităților și lucrurilor naturale, fondat în anul 1796, dar care se constituie ca instituție de sine stătătoare în 1950. 

Vezi filmul Vatra MCP cu Aiudul vechi, de altădată

Castelul Bethlen, care face parte din fosta Cetate a Aiudului, a devenit din nou proprietatea Eparhiei Reformate din Ardeal.

Gabriel Bethlen (1580 - 1629, Alba Iulia, Principatul Transilvaniei) a fost principe al Transilvaniei între 1613-1629 și începând cu 1619 lider al mișcării antihabsburgice din estul și nordul Ungariei în contextul Războiului de Treizeci de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German.

A încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei și al Munteniei, pe care ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia (potrivit unor istorici români)