Cula familiei Socolescu din Furnicoși, Argeș
Ansamblul boieresc de la Furnicoși a fost alcătuit din cula familiei Socolescu, biserica de curte cu hramul „Sfântul Ioan” și anexele gospodărești ale domeniului. Ridicat la începutul secolului al XIX-lea, ansamblul a reprezentat una dintre curțile boierești importante din această parte a județului Argeș.
Cula nu s-a păstrat, însă existența fotografiilor, a descrierilor și a documentelor istorice permite reconstituirea evoluției sale și a relației cu biserica, singurul edificiu rămas din fostul ansamblu.
Prima atestare documentară a localității Furnicoși datează din 25 septembrie 1572, când un act emis de voievodul Alexandru Mircea menționa satul prin numele unor boieri martori, consemnați ca fiind „din Furnicoși, jupân Roșca și Radul și Ion și Steful”. Alte documente referitoare la localitate sunt cuprinse în pachetul OMX al Academiei Române.
În perioada 1801–1802, boierii Socolescu au ridicat capela curții de la Furnicoși, cu hramul „Sfântul Ioan”. Pe fațada bisericii au fost încastrate două pisanii datate 1810, aparținând medelnicerului Ion Socolescu. Prima amintea școala pe care acesta o construise și o întreținuse din propriile mijloace, iar cea de-a doua făcea referire la ctitoria bisericii, prin care solicita îndrumarea lui Dumnezeu.
În jurul anului 1810, medelnicerul Ion Socolescu a construit și cula de la Furnicoși, amplasată pe platforma aflată la sud de biserică. Construcția avea trei niveluri, fără bolți, planșeele fiind realizate din lemn. Potrivit descrierii consemnate de Virgil Drăghiceanu, circulația între niveluri se făcea prin scări care urcau din cameră în cameră, fără existența unei tinde.
Catagrafia din 1838 consemna în satul Furnicoși existența a 41 de familii.
În perioada 1908–1909, revista „Albina” a publicat o fotografie a culei, iar Anuarul din 1909 a menționat existența acesteia.
În 1922, C. Rădulescu-Codin a inclus referiri la Furnicoși în lucrarea „Muscelul nostru”.
Înainte de 1931, cula a fost demolată de edilii satului.
În 1931, Virgil Drăghiceanu a publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice studiul „Câteva monumente din Muntenia”, care cuprindea informații despre biserica de la Furnicoși.
În 1936, N. Ghica-Budești a publicat în lucrarea „Evoluția arhitecturii...”, apărută în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, imagini ale acareturilor și ale capelei ansamblului.
În 1960, revista „Glasul Bisericii” a publicat pisaniile monumentului în articolul „Documente, inscripții cu caracter istoric”, semnat de V. Brătulescu.
În 1996, proprietarii terenului pe care se ridicase odinioară cula au relatat că cea mai dificilă etapă a refacerii terenului pentru cultivare fusese îndepărtarea numeroaselor pietre provenite din ruinele fundațiilor construcției.
Cula Socolescu
Cula fusese ridicată în jurul anului 1810 de boierii Socolescu, făcând parte din ansamblul curții boierești alcătuit din culă, biserică și alte acareturi.
Monumentul a dispărut înainte de anul 1931, fiind încadrat în categoria culelor-turn.
Fotografiile păstrate nu permit stabilirea cu certitudine dacă edificiul avea două sau trei niveluri, deși fațada prezenta o succesiune de trei registre de firide. Nivelul inferior era prevăzut și cu ferestre.
Construcția era amplasată pe platforma situată la sud de biserică și reprezenta nucleul reședinței boierești.
Cula, biserica și anexele gospodărești formau împreună un ansamblu al curții boierești. După dispariția culei și a celorlalte construcții auxiliare, singurul edificiu care s-a păstrat a fost biserica, amplasată într-o poziție dominantă deasupra șoselei Pitești – Câmpulung.
Știi mai multe despre Cula familiei Socolescu din Furnicoși, Argeș? Spune și altora!