Bordei tradițional din Castranova, Dolj (secolul al XIX-lea)
Câmpia din sudul Olteniei, întinsă între râurile Jiu și Olt, păstrează mărturii ale unui tip de locuință arhaică specifică acestei regiuni: bordeiul.
Bordeiul a aparținut lui Dumitru Gheorghe Măciucă, cunoscut în sat sub numele de Mitru Terleanu, și a fost transferat în muzeu în anul 1949.
La remontare au fost utilizate și piese provenite de la bordeiul lui Ion Istrate, una dintre ultimele construcții de acest tip existente în localitate.
Arhitectura casei
Bordeiul este o locuință semiîngropată, caracteristică sudului Olteniei. La exterior apare ca o movilă acoperită cu buruieni și vegetație spontană, sub care se află spațiul locuit.
Acoperișul este realizat dintr-un strat gros de paie, coborât până aproape de nivelul solului. Această soluție constructivă asigura o bună protecție împotriva variațiilor de temperatură și contribuia la integrarea construcției în peisaj.
Intrarea se face printr-un gârlici amplasat în partea frontală. Ancadramentul este decorat cu elemente sculptate, iar cele două „cosoroabe” în formă de cap de cal aveau rol protector împotriva pericolelor și duhurilor rele.
Planul locuinței este în formă de „T”, tipic pentru bordeiele dezvoltate din această zonă.
Planul bordeiului cuprinde patru încăperi: gârlici; bucătărie; celar și cameră de locuit.
După coborârea prin gârlici, la aproximativ 1,5 metri sub nivelul terenului, se ajunge în „groapa cu focul”, spațiul destinat bucătăriei.
În partea stângă se află celarul, folosit pentru păstrarea proviziilor și a produselor agricole. În partea dreaptă se găsește camera de locuit, prevăzută cu sobă oarbă și ferestre înguste.
Această organizare simplă răspundea nevoilor unei familii de agricultori din câmpia olteană.
Bucătăria adăpostește numeroase obiecte utilizate la prepararea hranei: țestul din lut pentru coacerea pâinii, oale, borcane, tigăi, căldări din aramă și ustensile din fier cu decor ștanțat.
Sunt prezente și vase și unelte din lemn ornamentate cu motive geometrice, cruci, bobițe și frunze. Multe dintre aceste obiecte au fost realizate de meșteri specializați din Oltenia, precum fierarii din Castranova, olarii din Oboga sau căldărarii din Bârca.
În celar se remarcă obiecte legate de activitatea agricolă, printre care banița pentru măsurarea cerealelor, datată 1811.
Camera de locuit este mobilată simplu, iar inventarul este completat de obiecte cu rol decorativ sau protector pentru familie și gospodărie. Panoul menționează printre acestea gușa de cocoș și aripa de rățoi, considerate purtătoare ale unor semnificații tradiționale.Anexe gospodărești
În curtea gospodăriei se află: troița; fântâna cu cumpănă și pătulul pentru porumb.
Aceste construcții completează imaginea unei gospodării tradiționale din sudul Olteniei, unde agricultura ocupa un loc central în viața comunității.
Elemente specifice
* locuință semiîngropată de tip bordei;
* plan în formă de „T”;
* acoperiș gros din paie;
* gârlici de acces;
* încăperi aflate sub nivelul terenului;
* „cosoroabe” sculptate în formă de cap de cal;
* bucătărie cu țest pentru copt pâinea;
* celar pentru provizii;
* baniță pentru măsurarea cerealelor;
* obiecte din lemn și metal decorate;
* troiță;
* fântână cu cumpănă;
* pătul pentru porumb.
Bordeiul din Castranova este una dintre cele mai reprezentative construcții ale arhitecturii tradiționale din sudul Olteniei păstrate în Muzeul Satului. Locuința ilustrează un mod de construire adaptat condițiilor de climă și resurselor locale.
Prin structura sa semiîngropată, prin organizarea interioară și prin inventarul gospodăresc păstrat, bordeiul oferă o imagine asupra vieții cotidiene a comunităților rurale din Câmpia Olteniei în secolul al XIX-lea.
Știi mai multe despre Bordei tradițional din Castranova, Dolj (secolul al XIX-lea)? Spune și altora!