Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Casă și Gospodărie tradițională din Ostrov, Constanța (secolul al XIX-lea)

Această gospodărie provine din satul Ostrov, județul Constanța, fiind situată inițial pe malul Dunării. A aparținut săteanului Marin Căinoiu și a fost transferată în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1959.

Ansamblul este reprezentativ pentru arhitectura rurală românească din Dobrogea secolului al XIX-lea. Atât construcțiile gospodărești, cât și obiectele de inventar prezentate în cadrul gospodăriei ilustrează principalele ocupații ale locuitorilor din zonă: viticultura, pescuitul, agricultura, apicultura și creșterea animalelor.

Casă și Gospodărie tradițională din Ostrov, Constanța (secolul al XIX-lea)

Gospodăria păstrează caracteristicile specifice satelor dobrogene de pe malul Dunării și oferă o imagine asupra modului de organizare a unei gospodării din această regiune.

Arhitectura casei

Ansamblul este alcătuit din casă, cuptor pentru pâine și hambar. Casa are un plan alungit și este ridicată pe un postament realizat din lut amestecat cu paie tocate. Pereții sunt construiți dintr-o rețea de nuiele de carpen și furci de stejar, lipite cu lut.

Casă și Gospodărie tradițională din Ostrov, Constanța (secolul al XIX-lea)

Acoperișul este realizat în patru pante line și este acoperit cu olane. Se observă învelitoarea din olane, prispa desfășurată pe întreaga fațadă principală și stâlpii din lemn care susțin streșina. Principalul element decorativ al casei îl constituie prispa joasă de pe fațada principală, cu stâlpi și capiteluri frumos modelate, vopsite în roșu.

Planul casei cuprinde:

* prispă;
* tindă;
* cameră de locuit;
* cameră de oaspeți;
* magazie.

Tinda este amplasată central și face legătura între celelalte încăperi.

Panoul menționează existența a două „hogeacuri” (vetre libere cu horn) care adăpostesc și gurile de foc ale sobelor „oarbe” din încăperile alăturate.

În fiecare dintre camere se află paturi joase din chirpici. Magazia era destinată păstrării uneltelor agricole, viticole și de pescuit.

Casă și Gospodărie tradițională din Ostrov, Constanța (secolul al XIX-lea)

Interiorul încăperilor de locuit este individualizat prin bogăția și varietatea țesăturilor lucrate din lână, borangic și bumbac (ștergare de perete; fețe de masă; cearceafuri; perdele).

Dintre motivele decorative menționate se remarcă reprezentările cu: păsări de baltă; călăreți; femei cu umbrele; femei croșetând.

Structura gospodăriei cuprinde: casa; hambarul; cuptorul pentru pâine.

Pe lângă acestea, gospodăria include obiecte și unelte asociate ocupațiilor practicate de locuitorii zonei (sinia; bracace; tigăi; tingiri cu capac; tăvi; platouri; căldări de aramă).

Elemente specifice

* gospodărie amplasată inițial pe malul Dunării;
* reprezentativă pentru Dobrogea rurală;
* plan alungit al casei;
* postament din lut amestecat cu paie tocate;
* pereți din nuiele de carpen și furci de stejar lipite cu lut;
* acoperiș în patru pante line;
* învelitoare din olane;
* prispă joasă cu stâlpi și capiteluri modelate;
* tindă mediană;
* cameră de locuit;
* cameră de oaspeți;
* magazie;
* două hogeacuri;
* paturi joase din chirpici;
* textile din lână, borangic și bumbac;
* motive decorative cu păsări de baltă, călăreți și personaje feminine;
* cuptor pentru pâine;
* hambar.

Ansamblul reunește locuința, anexele gospodărești și obiectele de inventar asociate principalelor ocupații practicate de locuitorii satului: viticultura, pescuitul, agricultura, apicultura și creșterea animalelor.