Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Provenind din regiunea colinară a Munteniei, gospodăria lui Gheorghe Bângă din satul Șuici, județul Argeș, a fost reconstituită în Muzeul Satului în anul 1936.

Ansamblul este reprezentativ pentru zona etnografică a Argeșului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Gospodăria este alcătuită dintr-o „casă cu legătură”, un grajd cu magazie pentru provizii și un pătul pentru porumb. Ocupațiile principale ale locuitorilor din zonă erau pomicultura, exploatarea lemnului și păstoritul, activități reflectate prin organizarea gospodăriei și prin obiectele de inventar păstrate.

Arhitectura casei

„Casa cu legătură” sau „în vinclu” este caracteristică zonei etnografice a Argeșului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Construcția reunește două corpuri de clădire dispuse în unghi drept, legate între ele printr-o prelungire acoperită a prispei.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Acest tip de locuință a apărut din necesitatea de a oferi spațiu separat tinerelor familii formate după căsătoria celui mai mic fiu. Atunci când nu locuiau două familii în aceeași gospodărie, una dintre părți avea rol de reprezentare și era rezervată primirii oaspeților, iar cealaltă era folosită pentru activitățile cotidiene.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Casa este ridicată pe un soclu de piatră care adăpostește pivnița și cotețele de păsări. Pereții sunt realizați din bârne de brad, tencuiți cu mortar și zugrăviți. Fiecare dintre cele două corpuri are acoperiș în patru ape, acoperit cu șiță măruntă.

Ansamblul este format din două locuințe distincte: casa bătrânilor si casa tinerilor.

Planul casei cuprinde:

* pivniță;
* coteț de păsări;
* prispă;
* tindă;
* cameră de locuit pentru familia în vârstă;
* cameră de oaspeți;
* cameră de locuit pentru familia tânără.

Fiecare latură a construcției este organizată în jurul unei tinde și a câte două încăperi. Această împărțire permitea folosirea separată a spațiului de către generațiile aceleiași familii.

În gospodărie se mai aflau grajdul cu magazie pentru provizii, pătulul pentru porumb și o troiță amplasată în curte.

Interior și decor

Amenajarea interioară este diferită în cele două corpuri ale casei. În primele două camere, considerate spațiile de reprezentare, se află mobilierul cu caracter decorativ realizat în centrele meșteșugărești din Sălătruc și Șuici.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Interiorul este completat de covoare, ștergare și batiste brodate, dispuse pe pereți și în jurul pieselor de mobilier. Camera de oaspeți este cea mai bogat decorată, având rolul de a primi musafirii și de a evidenția bunăstarea familiei.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Corpul din spate reunește o tindă și o încăpere de locuit destinată vieții de zi cu zi. Aici se găsesc unelte și ustensile casnice, războiul de țesut, mobilier simplu și funcțional, precum și vase ceramice provenite din centrul de la Curtea de Argeș.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Pe lângă cele două corpuri de locuit, gospodăria include:

* grajd cu magazie pentru provizii;
* pătul pentru porumb;
* troiță amplasată în curte.

Casă și Gospodărie tradițională din Șuici, Argeș (începutul secolului al XX-lea)

Aceste construcții ilustrează ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zonă și completează organizarea gospodăriei argeșene de la începutul secolului al XX-lea.

Elemente specifice

* tip de locuință „casă cu legătură”;
* două corpuri dispuse în unghi drept;
* prispă care unește cele două construcții;
* soclu înalt de piatră;
* pivniță amplasată sub casă;
* pereți din bârne de brad tencuite;
* acoperișuri în patru ape;
* învelitoare din șiță măruntă;
* spații separate pentru două generații ale familiei;
* mobilier realizat în centrele din Sălătruc și Șuici;
* textile brodate și covoare decorative;
* grajd cu magazie pentru provizii;
* pătul pentru porumb;
* troiță de gospodărie.

Gospodăria din Șuici reprezintă un exemplu caracteristic al arhitecturii rurale din nordul Argeșului de la începutul secolului al XX-lea. Ansamblul ilustrează atât modul de organizare al unei familii extinse, cât și adaptarea locuinței la nevoile mai multor generații.

Prin păstrarea celor două corpuri de locuit, a anexelor și a obiectelor de interior, gospodăria oferă o imagine asupra vieții cotidiene din zona colinară a Munteniei.