Statie CIORTAN – arhitectul stilului neoromânesc și promotorul arhitecturii instituționale românești
Statie Ciortan s-a născut la 12 octombrie 1876, în comuna Roșiuța, județul Mehedinți (astăzi Gorj), și a încetat din viață la 28 decembrie 1940, în locuința sa din strada Schitul Maicilor nr. 7, București.
A fost arhitect, profesor, președinte al Societății Arhitecților din România (1929–1932) și decan al Corpului Arhitecților (1932–1940), considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai celui de-al doilea val al stilului neoromânesc.
După absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură din București în anul 1904, unde i-a avut ca profesori pe Ion Mincu și Ermil Pangratti, a fost profund influențat de principiile stilului neoromânesc. Căsătorit cu Caterina Ganciu, a avut trei copii: Maria, Emil-Ionel și Georgeta-Filofteia. A fost arhitect-șef și director al Direcției Tehnice a Ministerului de Finanțe, poziție care i-a permis să proiecteze o serie amplă de clădiri publice în întreaga țară.
Educație, Formare și stil arhitectural:
Absolvent al Școlii de Arhitectură din București (1904), format sub îndrumarea lui Ion Mincu și Ermil Pangratti, Statie Ciortan a preluat principiile neoromânescului și le-a adaptat unui program administrativ și urban modern. A fost adept al conceptului de oraș-grădină și a promovat ideea unei arhitecturi naționale funcționale și estetice.
Lucrări de arhitectură:
- Palatul Vama Poștei, București (astăzi sediul Inspectoratului General al Poliției Române)
- Palatul Monitorului Oficial și al Imprimeriei Statului, București (astăzi Arhivele Naționale ale României)
Antrepozitele din Botoșani
- Clădirea Casei de Credit a Ministerului de Finanțe, București
- Casa de odihnă a funcționarilor Ministerului de Finanțe, Predeal
- Fabrica de Timbre, București
- Cooperativele Grivița și clădirile de locuințe pentru funcționarii Ministerului de Finanțe, zona Filaret–Cuțitul de Argint
- Administrațiile financiare din Ploiești, Buzău, Câmpulung Muscel, Târgoviște, Bacău și Giurgiu
- Amenajări urbane în București (parcuri, locuri de joacă, grădini pentru comunitate)
- Vile în Turnu Severin, Târgu Jiu, Balotești și Predeal
- Biserica monumentală din Roșiuța, județul Gorj (proiect început în 1910, finalizat în anii ’30)
Moștenire arhitecturală:
Statie Ciortan a fost un promotor al arhitecturii românești autentice, adaptând principiile neoromânescului la programe edilitare moderne. Ca profesor și conducător al Corpului Arhitecților, a susținut consolidarea statutului profesiei de arhitect.
Prin lucrările sale publice și rezidențiale, a contribuit la configurarea identității arhitecturale a Bucureștiului și a numeroaselor orașe din România interbelică.
Publicația sa „Studii și realizări în arhitectura românească” (București, 1940) rămâne o mărturie esențială a preocupărilor sale pentru valorificarea patrimoniului și dezvoltarea unei arhitecturi naționale coerente.
Știi mai multe despre Statie CIORTAN – arhitectul stilului neoromânesc și promotorul arhitecturii instituționale românești? Spune și altora!