Paul GOTTEREAU – arhitectul Curții Regale a României, al Palatului C.E.C. și Palatului Cotroceni
Paul Gottereau s-a născut la 29 martie 1843, la Perpignan (Franța), și a încetat din viață la 5 august 1924, la Marly-le-Roi, lângă Paris.
A fost Arhitectul Curții Regale a României, activ în principal între începutul anilor 1870 și sfârșitul secolului al XIX-lea, autor al unor edificii publice și reședințe private esențiale pentru peisajul urban al Bucureștiului și al altor orașe din țară.
Fiu al lui Jean Alfred Gottereau și al Mariei Catherine Pauline (n. Perrin). A locuit circa trei decenii în România, proiectând peste 80 de clădiri publice și private. În primii ani ai secolului XX s-a reîntors în Franța, la Marly-le-Roi.
Educație, formare și stil arhitectural
1864–1866 – urmează cursuri (nefinalizate) la École Nationale des Beaux-Arts din Paris.
Stilul practicat: academist Beaux-Arts, cu frecvente elemente neoclasice și eclectice. Abordarea sa pentru clădirile publice de mari dimensiuni reflectă formarea pariziană și rigoarea compoziției academiste.
Discipoli și influențe exercitate: arh. Carol Cichi/Cicu și Roger Bolomey.
Arhitectul Curții Regale a României.
1883 – membru în comisia de analiză a proiectului Băncii Naționale a României (str. Lipscani).
1889 – membru în echipa de organizare a Pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris.
Lucrări de arhitectură. Proiecte publice și reședințe
- 1873 – Casa Assan (Hotel Metropole), Calea Mogoșoaiei 66, București (cu Alfred Gottereau) – dispărută.
- 1875 – Casa Algiu, București – reparații radicale.
- după 1875 – Imobilul Creditului Funciar Rural, București.
- 1876 – Lucrări la Teatrul Național, Calea Victoriei, București – clădire dispărută.
- 1876–1878 – Cavou Gh. Cantacuzino, Cimitirul Bellu, București.
- 1879–1880 – Reparații Casa Bărcănescu, București.
- 1881 – Reparații Casa Maria Blaremberg, Str. Academiei, București – dispărută.
- 1881–1882 – Reparații și extindere Casa Eugeniu Stătescu, Bd. Colței 53, București – dispărută.
- anii 1880 (1882–1885) – Palatul Regal, Calea Victoriei, București – reconstruit ulterior în secolul XX.
- 1881–1882 – Împrejmuire gard Casa Grigore Cantacuzino, Calea Victoriei 147/198, București – dispărută.
- 1882 – Conacul Văcărescu–Callimachi, Mănești, Prahova.
- 1883 – Reparații radicale Casa Dr. Racoviceanu, Str. Negustori 16, București.
- 1883 și 1900 – Reparații Palatul Brâncoveanu–Bibescu, București – dispărut.
- 1884 – Casa Ion G. Cantacuzino, Str. Dionisie Lupu 168, București.
- 1884 – Casa Eliza Filipescu, București (cu Albert Galeron) – dispărută.
- 1884–1897 – Conacul Marghiloman, Buzău.
- 1885 – Casa Ștefan Greceanu, Calea Victoriei 20, București – dispărută.
- 1885 – Casa George Em. Lahovary, București.
- 1886 – Seră și consolidări Palatul Suțu (azi Muzeul Municipiului București), Bd. Ion C. Brătianu 2.
- 1887–1888 – Casa Olmazu, Str. Mercur, București – dispărută.
- 1888 – Palatul Nifon Mitropolitul, București.
- 1889 – Casa Băicoianu, Str. Romană 47, București – dispărută.
- 1889 – Casa D. Stoicescu, Str. Batiștei 2, București – dispărută.
- 1889 – Casa C. C. Arion, Str. Georges Clemenceau 9, București.
- 1890 – Casa Al. Marghiloman, Fundătura Eldorado, București – dispărută.
- 1890 – Casa George Em. Lahovary, Str. C. A. Rosetti 1, București – dispărută.
- 1890 – Imobil Petrovici–Armis, București.
- 1890 – Societatea de Asigurare „Dacia România”, București.
- 1891 – Casa „Iancu Marghiloman”, București – reparații, extindere terasă.
- 1891 – Casa Leantey, Str. Plantelor 17, București.
- 1891–1895; 1914 – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București (edificiul inaugurat 1895, extins și dat în folosință 1914).
- 1892 – Capela Văcărescu–Callimachi, Mănești, Prahova (după planuri André Lecomte du Nouy).
- 1892 – Reparații Conacul Brâncoveanu, Breaza, Prahova.
- 1893 – Casa Emil Miclescu, Str. D. I. Mendeleev 30, București.
- 1893 – Casa P. P. Carp, București.
- 1893 – Palatul Cotroceni (azi Muzeul Național Cotroceni), București.
- 1895 – Reparații Casa Maria Samurcaș, Calea Dorobanți 32, București – dispărută.
- 1895 – Cavou Văcărescu, Cimitirul Bellu, București.
- 1895–1900 – Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C. II), București; execuția condusă de Ion Socolescu.
- 1898 – Palatul „Dinu Mihail” (azi Muzeul de Artă Craiova), Craiova.
- 1898 – Conacul George G. Bibescu, Posada, Comarnic, Prahova (se păstrează anexe).
- 1899 – Casa G. Em. Lahovary, Str. Băncii Naționale colț cu Str. Smârdan, București – dispărută.
- – Casa Cuculi, Str. Jules Michelet 8, București.
- – Conacul Filipescu, 1 Decembrie (fost Copăceni), Ilfov.
- – Dependințe G. Gr. Cantacuzino, Florești.
- – Casa „Alexandru Marghiloman”, București.
- – Casa Greceanu (Vlahuți–Slătineanu), Bd. Carol 6 colț cu Str. Slănic, București.
- – Casa Dr. Paul Petrini, Bd. Hristo Botev 21, București.
- – Casa Maria Cantacuzino (azi anexă a Spitalului de Oftalmologie), Piața Lahovary, București.
- – Casa Dr. C. Cantacuzino, Str. C. A. Rosetti 37, București (modificată).
- – Casa Dr. G. Stoicescu, Str. Georges Clemenceau 5, București.
- – Casa Paul Gottereau, Str. Georges Clemenceau 7, București.
- – Casa Al. Lucasievici, Bd. Lascăr Catargiu 18, București.
- – Extindere Casa George Em. Filipescu/Cesianu, Calea Victoriei 149, București.
- – Casele Stoicescu – Gottereau – Arion, București.
- – Conacul Marghiloman de la Buzău – lucrări 1884–1897
Proiecte de restaurare
– Biserica Stejarul a Curții Regale, București – demolată.
Proiecte de interior
1879–1880 – Amenajări interioare Casa Bărcănescu (închiriată de prințul George Bibescu), București.
Premii și distincții
- 1881 – Ofițer al Ordinului Coroana României.
- 1897 – Legiunea de Onoare (Franța), grad Cavaler.
- 1897 – Medalie de bronz la Expoziția Universală de la Paris (interioarele Palatului Regal din București).
- Decorat cu Steaua României; titluri: Cavaler și Comandor ai Ordinului Coroana României (mențiuni documentare).
Moștenire arhitecturală
Opera lui Paul Gottereau a marcat decisiv arhitectura românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Palatul C.E.C., Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Palatul Cotroceni și numeroase reședințe aristocratice constituie repere de monumentalitate academistă și eclectism rafinat.
Statutul său de Arhitect al Curții Regale și amploarea lucrărilor publice și private confirmă rolul central în modernizarea capitalei și consolidarea imaginii reprezentative a instituțiilor statului.
Prin rigoare, limbaj clasic și eleganță compozițională, Gottereau rămâne o figură canonică a patrimoniului arhitectural din România.
Știi mai multe despre Paul GOTTEREAU – arhitectul Curții Regale a României, al Palatului C.E.C. și Palatului Cotroceni? Spune și altora!