Maria Virginia ANDREESCU HARET – prima femeie arhitect din România, pionier al arhitecturii școlare
Maria Virginia ANDREESCU HARET s-a născut la 21 iunie 1894, în București, și a încetat din viață la 6 mai 1962, în București. A fost prima femeie arhitect din România (a patra din lume), obținând diploma în 1919, și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut în 1981, la al XVI-lea Congres de Istorie a Științei de la București.
Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, a rămas orfană de mamă la 9 ani și a avut grijă de cei trei frați. A urmat liceul în particular și și-a luat bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din București. Cu sprijinul ministrului Spiru C. Haret, la 18 ani obține licență specială la Școala Superioară de Arhitectură din București; în paralel a studiat Belle-Arte, realizând numeroase acuarele păstrate astăzi în Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române.
La 6 iulie 1919 absolvă Școala Superioară de Arhitectură cu mențiunea „foarte bine”, devenind prima femeie-arhitect din România. Din 1923 lucrează în serviciul tehnic al Ministerului Educației Naționale, unde activează până în 1947. În perioada interbelică reprezintă România la congrese internaționale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova, Bruxelles.
În 1928 se căsătorește cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret; au un fiu, Radu Haret.
Formare și stil arhitectural
În timpul studiilor s-a remarcat prin concepții „hotărâte, profund chibzuite, armonioase și constructiv compuse”. Mărturie rămâne evocarea Henriettei Delavrancea-Gibory:
„Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe ușa mare, natura ei a învins și a croit drumul femeilor în arhitectură. Convinsă, demnă și foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni n-a îndrăznit s-o conteste…”
Activitatea ei îmbină preocuparea pentru specificul național (influente neoromânești, brâncovenești) cu modernitatea tehnică (beton armat, programe publice complexe), cu accent deosebit pe arhitectura școlară și pe proiecte civile urbane.
Lucrări de arhitectură
- Realizări reprezentative (selecție din datele furnizate):
- Blocuri de locuințe pe Calea Victoriei, București – printre primele cu beton armat
- Pavilionul administrativ și dependințe subterane ale Aeroportului Băneasa
- Liceul „Gheorghe Șincai”, București (aripa dinspre Șerban Vodă)
- Colegiul Național „Cantemir Vodă”, București (corpul central, 1926)
- Palatul „Tinerimea Română”, București (în colaborare, 1923–1927)
- Imobilul „Locuințe Ieftine”, Piața Rosetti / Bd. Hristo Botev, București (în colaborare, 1926)
- Bloc locuințe str. Frumoasă colț cu Calea Victoriei, București
- Depozite și locuințe pentru Banca Viticolă, București (stil neoromânesc)
- Biserica Ghencea, Calea 13 Septembrie, București
- Stație meteorologică și pavilion birouri la Aeroportul Băneasa
- Fântâni comemorative pe DN1 (Comarnic–Sinaia)
Construcții școlare și proiecte-tip pentru școli în: București, Târgoviște, Pitești, Făgăraș, Cluj, Râmnicu-Sărat, Focșani, Tecuci, Vaslui, Iași; lucrări pentru Facultatea de Medicină (corpul secției antropologie, uzina de încălzire, castel de apă)
Premii și distincții (selecție)
Locul I – Băi Făgăraș (lucrare neexecutată)
Locul II – Aripă nouă la Ministerul Domeniilor, București (neexecutată)
Locul II – Internat pentru Școala de Meserii, Năsăud (neexecutată)
Premii în concursuri publice (ex.: Primărie, băi și cinema la Făgăraș – locul I, în colaborare; aripa Ministerului Agriculturii și Domeniilor, București)
Membră în principalele organizații profesionale din România; prima femeie membră a Societății Politehnice (din 1 dec. 1929); înscrisă pe tabloul urbaniștilor (6 aprilie 1933)
Literatură și activitate publicistică
Monografie: Istoricul clădirii Teatrului Național din București
Colaborări editoriale (inclusiv la Manualul Arhitectului Proiectant, 1954–1958) și în reviste de specialitate; expoziții de acuarelă (1920), parte din lucrări intrând în patrimoniul Comisiunii Monumentelor Istorice.
Moștenire arhitecturală
Maria Virginia ANDREESCU HARET a deschis drumul femeilor în arhitectura din România, consolidând prin opere, proiecte școlare și intervenții urbane un model profesional în care tradiția și modernitatea se întâlnesc.
Statutul de arhitect inspector general și participările internaționale confirmă rolul ei de pionier al practicii și al instituționalizării profesiei, iar lucrările și contribuțiile editoriale rămân repere pentru patrimoniul arhitectural românesc.
Știi mai multe despre Maria Virginia ANDREESCU HARET – prima femeie arhitect din România, pionier al arhitecturii școlare? Spune și altora!