Horia CREANGĂ – aristocratul liniilor simple
Horia Creangă (n. 1 august 1893, București – d. 1 august 1943, Viena) a fost unul dintre promotorii decisivi ai arhitecturii moderne în România. Autor a peste 70 de proiecte – de la clădiri publice și ansambluri industriale la locuințe colective și vile – a impus un limbaj al geometriilor clare, fără ornament, în care proporția și funcțiunea conduc compoziția. Este nepotul scriitorului Ion Creangă.
Studii la Liceul „Mihai Viteazul”, București; în 1913 este admis la Școala de Arhitectură.
1916–1918: mobilizat pe front; prizonier la Stralsund.
1919: organizează (cu colegii) o expoziție la Ateneul Român pentru a strânge fonduri de studii.
1919–1925: studii la Paris, École des Beaux-Arts; stagiu în biroul prof. Gustav Umbdenstock; contacte cu ideile lui Le Corbusier, Tony Garnier, Auguste & Gustave Perret (beton armat).
1925: angajat la Compagnie du Chemin de Fer du Nord (Franța); lucrează la gara Tergnier-Aisne și la orășelul anexă.
Se căsătorește cu Lucia Dumbrăveanu (Lucia Creangă), arhitectă și colaboratoare apropiată.
Din 1926: revine în țară; își deschide biroul și câștigă numeroase concursuri.
1943: încetează din viață la Viena, la 51 de ani.
Formare și stil arhitectural
Creangă practică modernismul rațional: volume mari, plane curate, ferestre continue, colțuri vitrate, planuri extrem de clare; ornamentul e subsumat ansamblului. Betonul armat și infrastructura tehnică devin materie de arhitectură. A impus pe axa Magheru–Victoriei un model urban al imobilului modern (ex.: ARO).
Lucrări de arhitectură (selecție). Clădiri publice
- Palatul Cultural (Noul Palat Național al Românilor), Cernăuți – 1937–1939 (constructivist).
- Hotelurile ARO-Palace și ARO-Sport, Brașov – 1937–1938 (extinderi/amenajări culminând cu ARO Palace, 1939).
- Teatrul Giulești (ulterior Teatrul Odeon – sala Giulești), București – 1927–1929.
- Stadionul ONEF, București – 1933–1939 (demolat).
- Imobilul ARO – Sala de Cinematograf (Cinema Patria), București – 1934; Barul Melody – 1936.
- Grup Școlar, str. Maior Coravu, București – 1937.
- Halele Centrale Obor, București – 1937–1943 (executarea supravegheată ulterior de Haralamb Georgescu; finalizări de I. Teodorescu și Gh. Trifu).
- Expoziția „Luna Bucureștilor”, Parcul Herăstrău – 1938–1940 (demolată).
- Expoziția „Muncă și Voe Bună”, Parcul Herăstrău – 1939 (demolată).
- Restaurantul Pescăruș, Parcul Herăstrău – 1939.
- Amfiteatrul Școlii Centrale de fete (azi, sală a Teatrului Bulandra), București – 1943.
Reședințe private (selecție)
- Vila Dr. Petru Groza, Deva – 1927–1929.
- Vila Ioan Lupaș, Cluj, str. Cardinal I. Hossu 21 – 1930.
- Vila Marelui Voievod Mihai, Eforie Nord – 1933.
- Vila Victor Groza, Târgu Mureș – 1936–1939.
- Vila Savu, Predeal, str. Liviu Rebreanu 21 – 1937.
- Case dispărute: Casa de vânătoare Jucica (Bucovina de Nord, 1938), Vilele Nadia Gory & Conitz (Mamaia, 1938), Vila Alexianu (Costinești, 1938–1939).
București (selecție):
- Imobil Cezar Pop & Mihai Gheorghiu, str. Schitu Măgureanu 19 – 1929.
- Vila C. Medrea, str. Andrei Mureșanu 2 – 1929.
- Vile pe str. Paris / Intr. Geneva (Ing. Miclescu – 1930; Ing. T. Mareș – 1930; Ing. Ioan Tomescu – 1930, dispărută).
- Imobilul ARO, Bd. Magheru – 1930–1931 (cu Ion & Lucia Creangă).
- Vila dr. Constantinescu, str. Corneliu Botez 3 – 1932.
- Vila Ing. Bunescu, Aleea Alexandru 12 – 1932.
- Vila Thomas, str. Dr. Panait Iatropol 15 – 1932.
- Imobil Anton Davidoglu, Bd. Dacia – 1932.
- Vila Elisabeta Cantacuzino, Aleea Alexandru 15 – 1934.
- Imobil Elena Ottulescu, str. Gen. Gh. Manu 12 – 1934–1935.
- Imobil Nedioglu, str. Roma 63 – 1935–1936.
- Casa Cristea Mateescu, str. Av. Th. Iliescu 6 – 1935–1937.
- Vila Adrian Dumitrescu, str. Finlanda 9 – 1935–1937.
- Imobil Malaxa–Burileanu, Bd. Magheru 35 – 1935–1937.
- Imobil ARO, Calea Victoriei 91–93 – 1936–1938.
- Ansamblu locuințe ieftine, Șos. Iancului 52–58 & str. Victor Manu 4–24 – 1937.
Arhitectură industrială (selecție)
- Uzinele Malaxa, București:
- Intrarea principală – 1930–1931 (dispărută),
- Fabrica de Țevi – 1935–1936,
- Unificarea Fronturilor – 1936–1939,
- Pavilion administrativ & laboratoare – 1936.
- Ateliere de reparații pentru linia Ploiești–Văleni–Măneciu – 1941.
- Fabrici de lapte – Alba Iulia, Burdujeni, Simeria – 1942.
Proiecte nerealizate (selecție)
- Școală Comercială – 1932.
- Primăria București – concurs 1936.
- Școală Primară Floreasca – 1936.
- Sistematizarea Pieței 8 (Unirii), București – 1937.
- Târg de vite, Abator, Lăptărie, București – 1939.
- Hotel Arghir, Predeal – 1939; Hotel Popa & Marinescu, Mamaia – 1939.
- Vile: Prof. Marcu (1935), Păunescu (Otopeni, 1938), Irina Lotru (Bușteni, 1942).
Proiecte de interior
Amenajări interioare – locuința H. Goldenberg, str. Gh. Lazăr 10, București – 1942–1943.
Concursuri. Premii și distincții
- 1928 – Locul I, Palatul Culturii, Constanța (echipă: Ion & Lucia Creangă, Horia Teodoru, C. Moșinschi).
- 1929 – Premiul I, Imobilul ARO, București.
- 1936 – Concurs Primăria București (participant).
Activitate publicistică
- 1935 – articole în Spre o arhitectură a Bucureștilor și Arta și Omul.
- Texte și interviuri prin care pledează pentru claritate, funcționalitate, proporție.
Moștenire
Creangă a fixat reperele școlii moderne românești: ARO pe Magheru, ansamblurile Malaxa, Halele Obor, Teatrul Giulești, hotelurile ARO, Cernăuți – toate exprimă un modernism lucid, fără complicații decorative, dar plin de sensibilitate a proporției.
În cuvintele contemporanilor săi, rămâne „aristocratul formelor simple”, cu o operă fundamentală pentru patrimoniul arhitecturii românești a secolului XX.
Știi mai multe despre Horia CREANGĂ – aristocratul liniilor simple? Spune și altora!