Joseph I. Exner - arhitectul austriac al eclectismului bucureștean
Joseph I. (Iosif) Exner s-a născut în jurul anului 1860 în Austria și a încetat din viață în 1938. A venit în România în jurul anului 1880, stabilindu-se la București, unde a deschis propriul birou de arhitectură pe Calea Dorobanți. A fost unul dintre numeroșii arhitecți străini care au contribuit la modernizarea orașelor românești după Unirea Principatelor, aducând influențele academismului austriac și ale eclectismului central-european în arhitectura locală.
Activitatea sa s-a desfășurat într-o perioadă de mare efervescență urbană, când în București se afirmau numeroși arhitecți formați în Franța, Austria sau Germania. Exner a fost printre primii arhitecți străini stabiliți permanent în capitală și a proiectat un număr însemnat de locuințe și edificii publice.
Colaborarea sa cu arhitecți români importanți, precum Ion N. Socolescu, Ion D. Berindey și Jean Pompilian, a condus la realizarea unor lucrări reprezentative pentru începuturile stilului neoromânesc. Printre acestea se remarcă Crama Domeniilor Coroanei de la Segarcea, una dintre construcțiile emblematice ale începutului de secol XX.
Educație, formare și stil arhitectural
Studii de arhitectură efectuate în spațiul german (date exacte necunoscute).
Joseph Exner s-a format în spiritul eclectismului academic și a integrat ulterior în creațiile sale elemente ale stilului neoromânesc. În lucrările de după 1900, se observă influențe ale lui Ion N. Socolescu și ale curentului Art Nouveau, vizibile în decorațiile fațadelor, în folosirea arcadelor trilobate sau în detaliile sculpturale ale cornișelor.
Proiecte de arhitectură
1. Locuințe și clădiri private
- 1880 – Casele „Zoe Ionescu”, Str. Columb, București;
- 1883 – Casele „Podoleanu”, Str. Știrbei Vodă 41, București;
- 1883 – Casele „Iorgu Alexandrescu”, Str. Izvor 20, București;
- 1884 – Casele „M. Lorenz”, Str. Rozelor, Cheiul Dâmboviței, București;
- 1884 – Atelierul tipografic Lempart, Bdul Elisabeta, București;
- 1885 – Ateliere pentru Societatea Tramvaielor, București;
- 1886 – Geamlâc la casele Rumberg, Str. Pitagora 6, București;
- 1887 – Clădirea „Eraclie Duro”, Calea Griviței 63, București;
- 1891 – Case, Str. Academiei 37, București;
- 1892–1893 – Vilele Alexandria, Josefina și Antonia, Bușteni;
- 1894 – Casele „Alexandru Samurcaș”, Str. Icoanei 25, București;
- 1894 – Casele Vornicu, Str. Carol 81, București;
- 1895 – Atelier și birou de arhitectură propriu, proprietatea Lupu, Calea Dorobanți 23, București;
- 1896 – Casa „Garabet Bedras”, Calea Moșilor, București;
- 1896 – Casele Crețulescu, Str. Romană 5, București;
- 1896 – Atelierul tipografic Ion Kalinderu, București;
- 1896 – Casele „Andrei Făgădău”, Str. Teilor (azi Vasile Lascăr), București;
- 1897 – Casele „Ion Kalinderu”, Str. Doamnei 20, București;
- 1897 – Casele „Varoff”, Str. Moșilor 34, București;
- – Casele „R. Ionescu”, Str. Bibescu 18, București.
2. Edificii publice și lucrări de interes național
- 1903 – Pavilionul Casei de Administrație a Domeniului Coroanei, Gherghița;
- 1905 – Școala mixtă, comuna Rușețu;
- 1906 – Pavilionul Administrației Domeniului Coroanei la Expoziția Națională Română din 1906, împreună cu constructorul Andrei Făgădău;
- 1906–1908 – Domeniile Coroanei: Crama Segarcea (principala lucrare, în colaborare cu arh. Jean Pompilian), Gherghița, Rușețu, Domnița, Sadova.
Colaborări și influențe profesionale
După anul 1906, Joseph I. Exner a făcut parte din grupul de arhitecți care au proiectat pentru Administrația Domeniilor Coroanei, alături de Ion N. Socolescu, Ion D. Berindey și Jean Pompilian. Lucrările din această perioadă au introdus în arhitectura oficială elemente ale stilului național românesc – turnuri de colț cu logii, arcade trilobate, console de lemn, ocnițe și motive inspirate din arhitectura vernaculară –, integrate cu rafinament în structuri de concepție occidentală.
Stil și contribuții
Exner a fost un pionier al eclectismului academic în București și unul dintre primii arhitecți străini care au adaptat formele occidentale la specificul local. Prin lucrările sale rezidențiale și publice, a contribuit la formarea unui peisaj urban modern și coerent, definitoriu pentru Bucureștiul de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Moștenire arhitecturală
Joseph I. Exner a lăsat o amprentă vizibilă în arhitectura capitalei și a Domeniilor Coroanei, fiind unul dintre promotorii adaptării eclectismului european la contextul românesc.
Clădiri precum Crama Segarcea, Pavilionul Domeniilor Coroanei (1906) și numeroasele reședințe bucureștene semnate de el ilustrează tranziția de la academismul austriac la primele manifestări ale stilului neoromânesc.
Știi mai multe despre Joseph I. Exner - arhitectul austriac al eclectismului bucureștean? Spune și altora!