Dimitrie HÂRJEU (HERJEU) – arhitect al reședințelor bucureștene
Dimitrie Hârjeu s-a născut la Călugăreni, Neamț, în 1869 și a încetat din viață în 1926. A profesat după 1900, în perioadele antebelică și interbelică, realizând în special reședințe în zone centrale ale Bucureștiului, atât în stil eclectic cu elemente neoclasice, cât și în stil neoromânesc. A activat în cadrul Serviciului lucrări noi, iluminat și tramvaie (în timpul primarului Vintilă Brătianu), a fost membru al Societății Arhitecților Români și membru în comitetul Revistei „Arhitectura”. A contribuit la ansambluri rezidențiale precum Parcelarea Ioanid și Parcelarea Filipescu.
A lucrat în echipele Primăriei București la lucrări publice de mare importanță și a participat, alături de arhitecți precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creangă, la dezvoltarea parcelărilor rezidențiale renumite ale capitalei.
Educație, formare și stil arhitectural
1892–1897 – Cursuri la prima Școală de Arhitectură (inițiată la sugestia lui Ion N. Socolescu, susținută de S.A.R.).
1897–1903 – Școala Națională de Arhitectură (înființată la propunerea lui Ion Mincu); diploma nr. 12, prima promoție.
Stil: eclectic neoclasic și neoromânesc; autor de reședințe și edificii publice în zone centrale; implicat în parcelări urbane de prestigiu.
Din 1920 – Profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București.
Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii)
1910–1925 – Activează la Primăria București.
? – Arhitect, Serviciul lucrări noi, iluminat și tramvaie.
1910–1916 – Arhitect-șef al orașului București.
1920–1925 – Director al Arhitecturii Municipiului București.
1919–1923 – Membru în Comitetul de conducere al S.A.R.
1920–1923 – Membru în comitetul Revistei „Arhitectura”.
– Colaborator al revistei „Artele Frumoase”.
– Fondator și administrator al Societății „Construcția Modernă”.
Lucrări de arhitectură
1) Locuințe
– Casa Mavrodin, str. Boteanu 3, București.
– Casa Moruzzi-Osiceanu, Aleea Alexandru, București.
– Proprietatea Zoe Manu, str. Dumbrava Roșie 12, București.
– Proprietatea Gh. Lucasievici, str. Dumbrava Roșie 6, București.
– Casa Zoe Balș, str. Dumbrava Roșie 10, București.
– Proprietatea General Văleanu, Parcul Bonaparte, str. Londra, București.
– Casa Ionescu (Cronos), str. Academiei colț cu str. Edgar Quinet, București.
– Proprietatea Nenițescu, str. Școalei, București.
– Casa Popovici, bd. Elisabeta, București.
– Casa General Florescu, Șos. Jianu / Aleea Modrogan 24 (astăzi Ambasada Ucrainei), București.
– Casa Dr. Bogdanovici, str. Vasile Lascăr, București.
– Conacul Lahovary, Leordeni.
– Vila „Ignat Mircea”, Bușteni.
— Vilă neoclasică pe bd. Mihail Kogălniceanu, București (an estimativ 1927).
2) Edificii publice
– Cinema Roxy, str. Lipscani, București (astăzi Teatrul Rapsodia Română).
1887 – Piața de flori de lângă Hanul lui Manuc (demolată).
1920 – Substațiunea (Uzina) Electrică, bd. Carol.
– Fabrica de ciocolată C. I. Zamfirescu, str. Samoil Vulcan 12 (parțial demolată).
Moștenire arhitecturală
Dimitrie Hârjeu rămâne un reper al arhitecturii bucureștene din primele decenii ale secolului XX, prin reședințele reprezentative și aportul la parcelări urbane prestigioase (Ioanid, Filipescu). Activitatea sa administrativă și didactică, alături de implicarea în lucrări publice esențiale ale capitalei, a consolidat dialogul dintre eclecticul neoclasic și neoromânesc, îmbogățind patrimoniul construit al Bucureștiului.
Știi mai multe despre Dimitrie HÂRJEU (HERJEU) – arhitect al reședințelor bucureștene? Spune și altora!