Termenul „sâmbră” semnifică o înțelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului.
Potrivit DEX sâmbra reprezintă asociație, tovărășie, întovărășire în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor.
Sâmbra oilor reprezintă și cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupația tradițională a păstoritului, serbare ce se desfășoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieșirea oilor la păscut.
Sâmbra oilor este un obicei vechi din Țara Oașului (județul Satu Mare).
Aici are loc în fiecare an primăvara sărbătoarea numită „Sâmbra oilor”.
Sâmbra oilor este sărbătorită prin muzică și dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea și numărarea oilor ca și măsurarea laptelui de către ciobani care pornesc cu turmele spre pajiștile din munți.
Sambra oilor incepe cu impreunarea animalelor – acest lucru se face in functie de anumite criterii, ca relatiile de rudenie, relatiile dintre vecini sau intelegerile dintre “ortaci”, adica cei care detin oile.
Prima ceremonie este cea in care ortacii se duc la stane, toti imbracati in straie de sarbatoare.
Sâmbra oilor este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele legate de oierit, se mănâncă şi se bea.
Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii.
„La origine este vorba despre un ritual pastoral care face referire la urcarea oilor la munte. Iată, acum primăvara, în preajma Sângeorzului (Ziua Sfântului Gheorghe) se deschid țarinile și începe anul agricol, anul pastoral” – Natalia Lazăr, managerul instituțiilor de cultură din Negrești Oaș.
Merită să aflii și despre:
Sărbătoarea Floriilor. Tradiții şi obiceiuri românești
Ritualul vechi al înmormântării. Film documentar unic în România
Boul înstruţat, sărbătoarea dedicată zeului fertilizator
Cununa grâului – vechi obicei agrar organizat la sfârșitul secerișului
15 iulie, Ciurica – ziua când femeile pot să-și pedepsească bărbații
Circovii de Vară (Circovii Marinei), sărbătoarea care marchează jumătatea verii pastorale
Pantelimon sau Pintilie Călătorul (27 iulie): hotarul calendaristic între vară și toamnă
Obiceiuri de nuntă la români. Colăceriile. Salba. Jocul Bradului. Iertăciunile. Încărcatul zestrei. Vădrăritul. Plecarea la cununie
Sâmedru (26 octombrie – Sfântul Dimitrie), cel care încuie vara şi desfrunzește codrul
[…] putem cunoaște ocupațiile locutorilor din zonă: culesul din natură, vânătoarea, pescuitul, păstoritul, plutăritul. Sunt expuse obiectele stânei, uneltele folosite în casă sau în jurul casei. Putem […]