Este realizată din Recipiente de măsurare sunt confecționate din cositor, iar pe ele sunt foarte multe ștampile, poansoane potrivit cărora au fost verificate și actualizate de oficiul de actualități (București și Iași).. Are dimensiunile de diametru cilindru de la gură la bază= 8 cm. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține Români. Piesa a fost descoperită la jud. ILFOV, BUCUREȘTI.
* Jumătate litru, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2020, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” - București.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Boian
(Arheologie - Epoci)
=
Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-390…
Formată din contactul între cultura ceramicii liniare şi cultura Dudeşti, în centrul Munteniei. Face parte (ca primă etapă) din complexul Boian- Gumelniţa. Răspândită în Muntenia, sud-estul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei (şi chiar la sud de Dunăre, în Dobrogea). Mai multe faze culturale ( Boian I-Bolintineanu, Boian II-Giuleşti, Boian III-Vidra, iar Boian IV- Spanţov face trecerea la cultura Gumelniţa). Cronologia absolută este fixată din a doua jumătate a mileniului 5 a.Chr. (circa 4500-3900 a.Chr.).
vezi mai mult
Alambic
(Etnografie - Tipuri)
=
Instalație pentru distilat lichidele (țuică, rachiu etc.), compusă dintr-un cazan de aramă în care sunt fierte prunele (în cazul țuicii) după ce au fost ținute la dospit într-o „tocitoare” (vas de lemn de cca.2,50 m înălțime, confecționat din doage prinse în cercuri din lemn sau din metal) și o serpentină, tot din aramă, trecută printr-un alt vas de mici dimensiuni în care se află apă rece; aceasta din urmă facilitează condensarea aburului din serpentină, iar lichidul obținut (țuică, rachiu, tes…
Instalație pentru distilat lichidele (țuică, rachiu etc.), compusă dintr-un cazan de aramă în care sunt fierte prunele (în cazul țuicii) după ce au fost ținute la dospit într-o „tocitoare” (vas de lemn de cca.2,50 m înălțime, confecționat din doage prinse în cercuri din lemn sau din metal) și o serpentină, tot din aramă, trecută printr-un alt vas de mici dimensiuni în care se află apă rece; aceasta din urmă facilitează condensarea aburului din serpentină, iar lichidul obținut (țuică, rachiu, tescovină etc.) se scurge într-un alt vas curat și acoperit, ca să nu se diminueze alcoolul și, în consecință, tăria băuturii; în zonele din sudul și estul țării (Muntenia și Moldova), țuica se obține printr-o singură fierbere și are o tărie de cca. 27 grade; în Transilvania, Banat, Crișana, Oaș, Chioar și Maramureș, lichidul obținut se mai distilează încă o dată, rezultând palinca (turțul), aceasta atingând și peste 60 de grade tărie alcoolică, dar cantitatea obținută în final este mult mai mică; în Banat, primele cantități obținute în procesul de distilare, până la 1 litru (deoarece aceasta are tăria alcoolică mai mare), se numesc „fruncea” și se păstrează în gospodărie, fiind folosită la frecționarea celor bolnavi și la, atunci când este cazul, la umectarea periodică a unei pânze care se așează pe fața mortului, atât timp cât el se află în casă, întârziindu-i astfel intrarea în descompunere și schimbarea culorii tenului.
vezi mai mult
