* Casa lui Alexandru Peliman din Bucuresti, str. 13 septembrie, nr. 50, de G. A. Luchian, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2024, la Muzeul Municipiului București.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Casă
(Etnografie - Tipuri)
=
Clădire servind drept locuință omului; în timp, locuințele au evoluat de la cele monocelulare (cu o singură încăpere) la cele cu 2-3 (și mai multe) încăperi; după zonă, casele din zonele de deal și de munte sunt construite din lemn (din stejar, brad sau fag), structura acestora fiind așezată obișnuit pe o temelie din piatră de râu, având acoperișul cu pantele (deosebit de) înclinate și învelite cu paie, cu șiță sau cu șindrlă; casele din zonele de câmpie folosesc materialele constructive pe care…
Clădire servind drept locuință omului; în timp, locuințele au evoluat de la cele monocelulare (cu o singură încăpere) la cele cu 2-3 (și mai multe) încăperi; după zonă, casele din zonele de deal și de munte sunt construite din lemn (din stejar, brad sau fag), structura acestora fiind așezată obișnuit pe o temelie din piatră de râu, având acoperișul cu pantele (deosebit de) înclinate și învelite cu paie, cu șiță sau cu șindrlă; casele din zonele de câmpie folosesc materialele constructive pe care le oferă mediul înconjurător, adică au pereți din chirpici, vălătuci din lut, gard de nuiele împletite și brușite cu lut, acoperișurile având apele foarte puțin înclinate și învelite cu paie, stuf, șiță (olane numai în Dobrogea); din punct de vedere planimetric, casa tradițională este compusă din trei încăperi: camera curată, orientată întotdeauna spre uliță (sau spre grădina cu flori), tindă (cameră mediană, îngustă, folosită și ca loc de preparare a mâncării și pentru diverse îndeletniciri casnice) și camera pentru întreaga familie, obișnuit aceasta posedând și sistem de încălzire (prin vatră proprie sau prin sobă "oarbă", alimentată prin tindă; de regulă (dar nu obligatoriu), pe latura din fața casei, pe două-trei laturi sau pe toate cele patru laturi, spațiul este augmentat cu o prispă, închisă sau nu; aceasta îndeplinește mai multe funcțiuni: păzește pereții casei de contactul direct cu umezeala intemperiilor; mărește spațiul de locuit, fiind folosită, pe timp de vară la desfășurarea unor activități casnice sau ca loc suplimentar de dormit, precum și pentru depozitarea unor unelte și recipiente; are rolul de a atenua contactul direct cu mediul ambiant la ieșirea din casă.
vezi mai mult
Alexandru Şuţu
(Documente - Emitenţi)
=
Voievod al Moldovei, 1801 - 1802 şi al Munteniei, 2 iulie 1802 - 2 august 1802 (caimacam), 24 august 1806 - 15 octombrie 1806, 1818 - 1822.
