Casă la Paris - Rudolf Schweitzer Cumpăna

* Casă la Paris, de Rudolf Schweitzer Cumpăna, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2012, la Muzeul Județean Botoșani.

Ce înseamnă? E bine să știi că ...

Casă (Etnografie - Tipuri) = Clădire servind drept locuință omului; în timp, locuințele au evoluat de la cele monocelulare (cu o singură încăpere) la cele cu 2-3 (și mai multe) încăperi; după zonă, casele din zonele de deal și de munte sunt construite din lemn (din stejar, brad sau fag), structura acestora fiind așezată obișnuit pe o temelie din piatră de râu, având acoperișul cu pantele (deosebit de) înclinate și învelite cu paie, cu șiță sau cu șindrlă; casele din zonele de câmpie folosesc materialele constructive pe care… Clădire servind drept locuință omului; în timp, locuințele au evoluat de la cele monocelulare (cu o singură încăpere) la cele cu 2-3 (și mai multe) încăperi; după zonă, casele din zonele de deal și de munte sunt construite din lemn (din stejar, brad sau fag), structura acestora fiind așezată obișnuit pe o temelie din piatră de râu, având acoperișul cu pantele (deosebit de) înclinate și învelite cu paie, cu șiță sau cu șindrlă; casele din zonele de câmpie folosesc materialele constructive pe care le oferă mediul înconjurător, adică au pereți din chirpici, vălătuci din lut, gard de nuiele împletite și brușite cu lut, acoperișurile având apele foarte puțin înclinate și învelite cu paie, stuf, șiță (olane numai în Dobrogea); din punct de vedere planimetric, casa tradițională este compusă din trei încăperi: camera curată, orientată întotdeauna spre uliță (sau spre grădina cu flori), tindă (cameră mediană, îngustă, folosită și ca loc de preparare a mâncării și pentru diverse îndeletniciri casnice) și camera pentru întreaga familie, obișnuit aceasta posedând și sistem de încălzire (prin vatră proprie sau prin sobă "oarbă", alimentată prin tindă; de regulă (dar nu obligatoriu), pe latura din fața casei, pe două-trei laturi sau pe toate cele patru laturi, spațiul este augmentat cu o prispă, închisă sau nu; aceasta îndeplinește mai multe funcțiuni: păzește pereții casei de contactul direct cu umezeala intemperiilor; mărește spațiul de locuit, fiind folosită, pe timp de vară la desfășurarea unor activități casnice sau ca loc suplimentar de dormit, precum și pentru depozitarea unor unelte și recipiente; are rolul de a atenua contactul direct cu mediul ambiant la ieșirea din casă. vezi mai mult

Paris (Artă decorativă - Şcoli și Ateliere) = Centru francez de ceramică, documentat din secolele XIII-XV drept producător de plăci de paviment şi vese de uz domestic, fără smalţ. Din secolele XIV-XV sunt confecţionate căni glazurate galben sau verde, ornamentate spiralic. La sfârşitul Evului Mediu apare - sub influenţa manufacturilor spaniole sau italiene - o faianţă verde, roşie sau neagră, din care sunt executate cu precădere plăci decorative. În veacurile XVII-XVIII aici şi la Saint-Cloud se produce o faianţă de bună calitate, fapt pent… Centru francez de ceramică, documentat din secolele XIII-XV drept producător de plăci de paviment şi vese de uz domestic, fără smalţ. Din secolele XIV-XV sunt confecţionate căni glazurate galben sau verde, ornamentate spiralic. La sfârşitul Evului Mediu apare - sub influenţa manufacturilor spaniole sau italiene - o faianţă verde, roşie sau neagră, din care sunt executate cu precădere plăci decorative. În veacurile XVII-XVIII aici şi la Saint-Cloud se produce o faianţă de bună calitate, fapt pentru care centrul devine renumit. Produsele celor centre sunt uşor de confundat. La sfârşitul veacului al XVIII-lea sunt executate plăci pentru sobe şi vase farmaceutice. Sub denumirea generică de "Porcelaines de Paris" apar mai multe ateliere artizanale după 1770, sub patronajul membrilor familiei regale sau al unor nobili, ca: "Manufacture de Monsieur" (1771), "Manufactura Reginei" (1776), "Manufactura contelui d'Artois", "Manufactura ducelui d'Angouleme" (1780) etc.. La 1787 este obţinută o licenţă pentru fabricarea porţelanului dur, în ciuda monopolului Manufacturii Sevres. Porţelanul produs în atelierele din Paris este remercabil pentru calitatea şi decorul său, înrudit cu decorul tipic pentru Sevres. Ornamentica specifică este reprezentată de către florile de câmp - albăstrele - dispuse cu distanţe, pictate în culori vii şi bine armonizate. Atelierele sunt prospere în perioadele Primului Imperiu şi a Restauraţiei, fiin funcţionale şi în prezent. Mărci de producător: M surmontat de către o coroană sau de o moară (Manufacture de Monsieur); două pipe încrucişate şi literele C. P. (Charles-Philippe d'Artois); A surmontat de către o coroană (Manufactura Reginei); monograma şi coroana ducală (Manufactura ducelui d'Angouleme). vezi mai mult