Vatra MCP / Calendar Cultural / Anul 1762 în Cultura românească

1762 în Cultura românească

Descoperă aniversările, nașteri și decese, ale personalităților românești, precum și clădirile de patrimoniu construite în anul 1762, care ne oferă o imagine valoroasă a culturii noastre românești.
Anul 1762 (MDCCLXII, secolul al 18-lea) a început într-o zi de vineri și s-a încheiat într-o zi de vineri. Populația Romaniei era estimată în anul 1762 la aproximativ 3,2 milioane de locuitori.

Anul 1762 în Cultura românească

Evenimente culturale și istorice din 1762

Maria Tereza ordonă reorganizarea clerului greco-catolic din Transilvania, consolidând statutul românilor uniți. La Blaj se redactează primele manuale de aritmetică și gramatică românească. În Moldova, bisericile din lemn sunt ridicate fără planuri scrise, dar cu o armonie arhitecturală transmisă oral între meșteri. În Oltenia, obiceiurile de primăvară sunt legate de protecția recoltei și de invocarea ploii prin ritualuri păgâne creștinizate.
← anul 1761anul 1763 →

Clădiri și monumente de patrimoniu construite în anul 1762

Cetatea Aradului
Cetatea Aradului
Cetatea Aradului a fost construită pe malul stâng al Mureșului, fiind ridicată pe vremea împărătesei Maria Tereza.
Arad, Arad
Conacul (Cula) Budișteanu, Budeasa, Argeș
Conacul (Cula) Budișteanu, Budeasa, Argeș
Cula Budișteanu se afla în incinta ansamblului Curții boierilor Budișteanu.
Budeasa Mare, Argeș
Cula Hagi Tudorache din Budeasa, Argeș
Cula Hagi Tudorache din Budeasa, Argeș
Cula Hagi Tudorache este unul dintre monumentele reprezentative ale satului Budeasa, județul Argeș, fiind construită inițial de familia boierească Budișteanu
Budeasa Mare, Argeș
Mănăstirea Gai, Arad, ridicată în anii 1700
Mănăstirea Gai, Arad, ridicată în anii 1700
Mănăstirea Gai se află în municipiul Arad, cartierul Gai, județul Arad și a fost ridicată între anii 1760–1762 de către episcopul Sinesie Jivanovici pentru a-i sluji drept reședință de vară și loc de pomenire veșnică.
Arad, Arad

Știai că (în anul 1762)

Mestre Ataíde (Artă plastică, Pictori brazilieni) = Pictor brazilian născut în anul 1762 și decedat în anul 1830.Pictor brazilian născut în anul 1762 și decedat în anul 1830.

Franz Scheyerer (Artă plastică, Pictori austrieci) = Pictor austriac născut în anul 1762 și decedat în anul 1838.Pictor austriac născut în anul 1762 și decedat în anul 1838.

Louis Gauffier (Artă plastică, Pictori francezi) = Pictor francez născut în anul 1762 și decedat în anul 1801.Pictor francez născut în anul 1762 și decedat în anul 1801.

Pietro Antonio Rotari (Artă plastică, Pictori italieni) = Pictor italian născut în anul 1707 și decedat în anul 1762.Pictor italian născut în anul 1707 și decedat în anul 1762.

Ladislau Kemeny (Documente, Emitenţi) = Guvernator al Transilvaniei, 1758 - 1762.Guvernator al Transilvaniei, 1758 - 1762.

Adolf Buccow (Documente, Emitenţi) = General austriac de cavalerie şi guvernator al Transilvaniei (1762 - 1764), decedat în 1764. În calitate de guvernator al Transilvaniei dirijează represiunea împotriva răsculaţilor secui şi români, dispunând inclusiv incendierea de biserici şi de mânăstiri ortodoxe în sudul ariei sale de responsabil…General austriac de cavalerie şi guvernator al Transilvaniei (1762 - 1764), decedat în 1764. În calitate de guvernator al Transilvaniei dirijează represiunea împotriva răsculaţilor secui şi români, dispunând inclusiv incendierea de biserici şi de mânăstiri ortodoxe în sudul ariei sale de responsabilitate. Veteran al războiului de succesiune austriac şi al Războiului de Şapte Ani, momente în care îşi câştigă faima sa de militar competent, devotat Casei de Austria.vezi mai mult

Petersburg (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = La 1744 aici se întemeiază o manufactură de porţelan. Din 1758 Christoph Konrad Hunger, de la manufactura Meissen, înfiinţează o manufactură care primeşte la 1762 titlul de "imperială". Directorii centrului, Iusupov şi Viazemski, între 1762-1796 au o contribuţie importantă la dezvoltare. Piesele cre…La 1744 aici se întemeiază o manufactură de porţelan. Din 1758 Christoph Konrad Hunger, de la manufactura Meissen, înfiinţează o manufactură care primeşte la 1762 titlul de "imperială". Directorii centrului, Iusupov şi Viazemski, între 1762-1796 au o contribuţie importantă la dezvoltare. Piesele create aici atestă o puternică influenţă a stilului Manufacturii Sevres. 1825-începutul veacului al XX-lea este epoca declinului producţiei artistice. Producţia - servicii de masă, vase, busturi, statuete (printre care şi reproducerea imaginii unor mijici), cutii pentru tutun - este axată concomitent pe motive decorative folclorice ruseşti şi pe motive decorative occidentale. Stilul Primului Imperiu Francez a influenţat mult porţelanul produs aici, marcat de prezenşa unui viu colorit, subliniat cu mult aur. Mărci de producător; vulturul bicefal surmontat de către coroana imperială (1745); iniţala prenumelui ţarinei Ecaterinei a II-a, între 1762 şi 1796; litera chirilică P (Petru), între 1796-1801; 1801-1825 A (Alexandru); 1894--1917, litera chirilică N (Nicolae al II-lea); după 1917, secera şi ciocanul.vezi mai mult

Hochst (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Manufactură germană de ceramică, localizată lângă Meinz, activă între 1746-1798. Fondată de către ceramistul Adam Friedrich von Lowenfinck, care lucrase anterior la Meissen şi Fulda, în asociere cu doi negustori, sub patronajul electorului de Meinz, care le acordă şi un privilegiu pentru 50 de ani.…Manufactură germană de ceramică, localizată lângă Meinz, activă între 1746-1798. Fondată de către ceramistul Adam Friedrich von Lowenfinck, care lucrase anterior la Meissen şi Fulda, în asociere cu doi negustori, sub patronajul electorului de Meinz, care le acordă şi un privilegiu pentru 50 de ani. S-au executat în maniera porţelanului, din faianţă, platouri, vase, căni, statuete de personaje sau păsări. Motive decorative preferate: scene galante, pastorale, peisaje, motive florale. Sub influenţa manufacturilor Meissen şi Frankenthal meste adoptat şi rococo-ul, preferat la Strasbourg. Porţelanul, folosit după 1750, este foarte fin, glazurat într-un ton alb-lăptos. Sunt executate cu precădere cupe cilindrice cu picior, statuete reprezentând personaje sau grupuri de personaje din comedia italiană, grupuri de păstori şi de copii, scene din genul gravurilor lui Callot şi al tablourilor lui Teniers. Ornamentică de tip clasic, inspirată din cea numită "indische Blumen"; după 1770, bordura platourilor este decorată cu motive de tip mozaic. Coloritul se bazează, atât pentru faianţă cât şi pentru porţelan, pe galben, albastru intens, roşu pur. Mărci de producător: roata cu şase spiţe din stema Electorilor de Meinz, însoţită de iniţialele decoratorului, în albastru, roşu, iar post 1762 în aur; în anii 1765-1774 se adaugă, pentri comenzile nobiliare, pălăria sau coroana Electorului.vezi mai mult

Frankenthal (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Una dintre cele mai însemnate manufacturi germane de porţelan, localizată lângă Mannheim (Palatinat), activă între anii 1755 şi 1799. Iniţial Paul-Anton Hennong, renumitul ceramist alsacian, îşi transferă aici atelierul din Strasbourg. Timp de circa două decenii, în ciuda unor greutăţi financiare, F…Una dintre cele mai însemnate manufacturi germane de porţelan, localizată lângă Mannheim (Palatinat), activă între anii 1755 şi 1799. Iniţial Paul-Anton Hennong, renumitul ceramist alsacian, îşi transferă aici atelierul din Strasbourg. Timp de circa două decenii, în ciuda unor greutăţi financiare, Frankenthal execută valoroase piese din porţelan dur, glazurate alb, opac. Ulterior cunt confecţionate şi bibelouri în genul celor de Meissen, în stil rococo, reprezentând figuri alegorice, mitologice, folclorice sau personaje din ale comediei italiene; analog servicii de masă, cu decor amintind stilul manufacturii din Sevres, vase, lămpi şi rame pentru oglinzi. Coloritul specific este verde închis, roşu, adesea subliniat cu aur. Baza figurinelor este uneori ajurată sau în formă de volută. Mărci de autor: P.H. (1755-1756); scutul electorului Karl-Theodor cu monograma sa, uneori surmontată de o coroană (1762-1793).vezi mai mult