Târgu Ocna de altădată, în imagini vechi
Târgu Ocna este situat în județul Bacău, regiunea istorică Moldova. În trecut, Târgu Ocna a avut denumirea de Ocna.
Scurtă istorie a Târgului Ocna
Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Târgu Ocna, încă din neolitic. Prima atestare documentară a Târgu Ocna datează din 1410.
Vezi filmul Vatra MCP cu Târgu Ocna vechi, de altădată
În secolul XVIII devine târg important, dominând economic și cultural Valea Trotușului. Dezvoltarea rapidă a aşezării Târgu Ocna s-a datorat în primul rând exploatării sării.
În 1821, eteriștii au ocupat Mănăstirea Răducanu, iar în 1848, orașul a fost un centru de recrutare pentru revoluționari.
În Primul Război Mondial, a fost bombardat, iar luptele s-au purtat pe dealurile Cireșoaia și Coșna.
După 1950, a devenit reședință de raion, pierzând acest statut în 1968, fiind subordonat județului Bacău.
Poze vechi cu Târgu Ocna de altădată
Atracții, Monumente și Obiective din Târgu Ocna
- Mănăstirea Răducanu – Buna Vestire – A fost construită de marele logofăt Ion Buhuş şi un târgoveţ bogat, Pavăl, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în oraşul Târgu Ocna. Biserica Răducanu este un monument reprezentativ pentru barocul târziu moldovenesc.
- Biserica Sf. Nicolae - Situată în apropierea centrului oraşului, a fost ridicată între anii 1758 şi 1772 de către preotul Harapu și hatmanul Vasile Ruşeţ.
- Izvoarele minerale – Parc Măgura - Cele şapte izvoare minerale din Târgu Ocna izvorăsc la poalele dealului Măgura, în Parcul Balnear Măgura, şi sunt amenajate modern în apropierea Centrului Balnear. Prima amenajare a izvoarelor a fost realizată în anul 1888.
- Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva – Este cea mai veche biserică de lemn şi a fost numită ulterior Biserica Domnească. Biserica a fost construită din bârne, pe malul drept al Vâlcicăi. Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare frumuseţe.
Personalități din Târgu Ocna
• Sorin Antohi (n. 1957), istoric al ideilor, eseist, traducător și editor;
• Mihail Ștefan Botez (1902–?), matematician;
• Daniela Caurea (1951–1977), poetă;
• Ștefan Constantinescu (1898–1983), pictor căruia i s-a dat titlul de Maestru Emerit al Artei;
• Ion Diaconescu (1915–1945), pictor;
• Costin Georgian (1929–1992), inginer constructor;
• Miron Grindea (1909–1995), jurnalist literar, fondatorul revistei ADAM International Review;
• Dumitru Motreanu (n. 1949), matematician;
• Elie Michailescu (1868–1929), muzician, profesor;
• Gheorghe (Ghiță) Mocanu (1938–1993), pictor, profesor de desen, inițiatorul și mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Onești;
• Claude Sernet (1902–1968), poet avangardist franco-român de origine evreiască;
• Mihail R. Sturdza (1886–1980), diplomat, doctor în drept internațional, memorialist și om politic, ministru al afacerilor străine;
• Ion Talianu (1898–1956), actor de teatru și film;
• Dinu Tănase (n. 1946), cineast, regizor, producător;